Germania: Sistemul educatiei, supus presiunilor de valul de refugiati

Acest aspect nu este mai usor ca celelalte aspecte ale dramei imigrantilor de pe continent, si declanseaza o dezbatere care merge de la o abordare pragmatica a problemei si pana la o abordare din perspectiva drepturilor. La Berlin, dascalii asteapta aproximativ 5.000 de noi elevi - care nu vorbesc germana - la inceperea anului scolar, luni. Copii urmeaza sa fie impartiti, initial, in 430 de grupe speciale, pentru a invata germana, inainte sa vina la ore.

Este vorba despre o crestere importanta, in comparatie cu cei 2.900 de elevi pe care sistemul scolar de la Berlin i-a integrat anul trecut. Aceasta problema l-a determinat pe primarul din Erfurt (centru) sa propuna sa se renunte la invatamantul obligatoriu pentru copiii imigrantilor, cel putin pana cand li se clarifica statutul in ceea ce priveste rezidenta.

Fara nicio surprindere, propunerea a provocat critici extrem de dure din partea organizatiilor care apara drepturilor imigrantilor.

Insa primarul Andreas Bausewein apreciaza ca o continuare a acestor schimbari ameninta "sa sfasie" scolile germane.

Bausewein argumenteaza ca propunerea sa are la baza considerente pragmatice si nu sentimente impotriva imigrantilor. Problema este ca numerosi imigranti si refugiati sunt in tranzit, ei urmand sa se mute intr-o serie de locuri pana cand isi vor atinge scopul. Potrivit legislatiei germane, indiferent de perioada sederii lor in tara, copiii cu varste intre sase si 16 ani este obligatoriu sa fie scolarizati, odata ce au fost inregistrati ca rezidenti pentru o perioada de cel putin trei luni. Insa Bausewein afirma cu acest du-te-vino din pezent in comunitatea imigrantilor perturba prea mult sistemul scolar german, scrie MEDIAFAX.

"Atunci cand elevii pleaca, raman goale acele clase infiintate special", subliniaza Bausewein intr-o scrisoare deschisa adresata cancelarului Angela Merkel.

Citeste si:

Angela Merkel, prima reacție despre invazia Rusiei în Ucraina

In afara de perturbarile care se creeaza prin venirea si plecarea copiilor, sistemul nu stie cum sa planifice, nu are nicio idee daca sa construiasca scoli noi sau nu, pledeaza el.

"Numarul copiilor de varsta scolara fara statut de rezidenti este foarte mare. Iar capacitatile scolilor sunt la limita. Ceea ce este clar este nu doar ca ne atingem limitele capacitatilor prin aceasta sarcina, ci ca le depasim", apreciaza el.

Iar problema nu se reduce la sistemul educatiei, continua primarul, evocand recentele violentele vizand imigranti - in special protestele violentele din weekend, la un centru de primire din oraselul Heidenau (est).

In opinia sa, supraaglomerarea scolilor germane poate conduce la noi proteste.

Primarul afirma cu nu vrea sa vada "un alt Heidenau nici la Erfurt si nici in alt oras".

Doar dupa clarificarea situatiei scolarizarii, asezarea unei persoane intr-o comunitate poate relaxa presiunile, a scris el, adaugand ca accelerarea eforturilor de deportare a solicitantilor de azil respinsi este de asemenea importanta in acest sens.

Citeste si:

Peste 5,2 milioane de ucraineni și-au părăsit țara de la începutul...

Insa propunerea lui Bausewein a fost dur criticata de unii politicieni.

"Toti copiii au dreptul la educatie si la scolarizare", i-a replicat, intr-un mesaj postat pe Twitter, Astrid Rothe-Beinlich, o membra a Verzilor in Parlamentul landului Turingia, in care se afla orasul Erfurt.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe