Sondaj: Europenii, ingrijorati de o confruntare a unui membru NATO cu Rusia

Raportul realizat de Pew Research Center sondeaza opiniile din America de Nord si Europa, precum si din Ucraina si Rusia pentru a evalua atitudinile publice fata de actuala criza ucraineana.

Acesta nu este primul sondaj de opinie pe tema actualei crize in relatiile dintre Est si Vest dar este unul de amploare, care acopera numeroase tari. Printre aliatii occidentali se numara cele sase mari tari Europene (Franta, Germania, Italia, Polonia, Spania si Marea Britanie), precum si Statele Unite si Canada. Ceea ce frapeaza in urma acestui studiu este reticenta in multe tari din Europa de a fi atrase intr-un conflict militar cu Rusia, fie in Ucraina, fie in alta parte a Europei, scrie MEDIAFAX.

Poate ca cel mai intersant este raspunsul la intrebarea: "Daca Rusia intra intr-un conflict militar grav cu unul dintre vecinii sai care este membru NATO, ar trebui ca tara noastra sa foloseasca forta pentru a-l apara?". Aceasta intrebare este formulata pe baza unui principiu fundamental al Tratatului NATO din 1949, articolul 5, care stipuleaza ca "un atac armat impotriva unui membru ... trebuie considerat un atac impotriva tuturor". Acesta este principalul motiv pentru care tarile mici de la periferia Rusiei, precum cele trei tari baltice, au vrut sa adere la NATO.

Potrivit sondajului din cele sase mari tari europene, sprijinul pentru implementarea acestei promisiuni de securitate nu este foarte mare. In medie in Europa, doar 48 la suta dintre cei intervievati sustin ideea ca tara lor sa foloseasca forta pentru a veni in ajutor unui alt membru NATO atacat de Rusia.

Dintre tarile in care s-a desfasurat sondajul, Germania este cea mai reticenta. Astfel, 58 la suta dintre cei intervievati au declarat ca nu se gandesc ca tara lor sa foloseasca forta militara pentru a apara un aliat NATO impotriva Rusiei. Nici in Franta sprijinul nu este foarte mare, 53 la suta dintre cei chestionati manifestandu-si opozitia, in timp ce in Marea Britanie mai putin de 50 la suta sustin ideea unui atac.

Prin contrast, peste jumatate dintre cei chestionati in Statele Unite si Canada au sustinut folosirea fortei pentru apararea aliatilor: 56 la suta in Statele Unite si 53 la suta in Canada.

Citeste si:

Șeful Statului Major al Apărării, despre introducerea serviciului...

De asemenea, este de remarcat varietatea de opinii in cadrul NATO cu privire la atribuirea responsabilitatii pentru violentele din estul Ucrainei. Potrivit sondajului, 57 la suta dintre polonezi sustin ca Rusia este cea responsabila, dar in Germania si Italia doar 29 la suta dintre respondenti afirma acest lucru. In multe alte tari, un sfert dintre cei chestionati sustin ca nu stiu a cui este responsabilitatea.

Desi sondajul sugereaza un consens in majoritatea tarilor europene si in America de Nord ca Ucraina ar trebui sa primeasca ajutor economic, multi dintre cei chestionati au declarat ca se opun furnizarii de arme Ucrainei, pe care aceasta sa le foloseasca impotriva Rusiei. Doar in Polonia majoritatea populatiei s-a declarat in favoarea furnizarii de arme Ucrainei.

In ceea ce priveste atitudinea fata de presedintele rus, Vladimir Putin, doar 19 la suta dintre germanii din vestul tarii au o atitudine pozitiva fata de el, comparativ cu 40 la suta dintre germanii din est. In Statele Unite, republicanii tind sa fie mai duri decat democratii atunci cand este vorba despre folosirea fortei.

Citeste si:

UE vrea economie la energie. Românii nu mai au ce scoate din priză

In multe feluri, nesiguranta pe care o dezvaluie sondajul nu este surprinzatoare. Acesta este un conflict complex si turnurile sale nu au fost intotdeauna usor de urmarit. In plus, este o criza la care raspunsurile nu sunt usoare.

Chiar si in Ucraina, imaginea este ambivalenta, sugerand o animozitate mare fata de Rusia, dar si critici fata de Guvernul de la Kiev si dezamagire fata de modul in care presedintele Petro Porosenko gestioneaza criza.

Prin contrast, rusii sunt mult mai uniti in ceeea ce priveste modul in care ar trebui sa se raspunda la aceasta criza.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe