WWF: In ultimii 40 de ani peste 50% din animale au disparut de pe Terra

"Diversele forme de viata sunt in acelasi timp matricea ecosistemelor care permit vietii sa existe pe Terra si barometrul care ne arata efectele pe care le avem asupra planetei", a declarat directorul general al WWF, Marco Lambertini. "Daca suntem dezinteresati de soarta lor, riscam sa ne indreptam spre propria disparitie", a adaugat el.

Intre 1970 si 2010, indicele Planeta Vie - care masoara evolutia a 10.380 de populatii vii din 3.038 de specii de mamifere, pasari, reptile, amfibieni si pesti - a scazut cu 52%. "Aceasta tendinta ingrijoratoare nu da niciun semn de incetinire", afirma autorii celei de-a 10-a editii a acestui raport al WWF, care considera ca este inca posibil ca oamenii sa actioneze pentru a inversa acest declin si sa combine dezvoltarea cu protejarea mediului inconjurator. Zonele cele mai afectate sunt America Latina (-83%) si regiunea Asia-Pacific, iar speciile de apa dulce au platit cel mai mare tribut (-76%), in timp ce numarul exemplarelor din speciile terestre si marine a scazut cu 39%.

Scaderea anuntata de 52% este mult mai severa decat in rapoartele precedente, din cauza schimbarii modului de calcul, care propune o reprezentare mai fidela a repartitiei mondiale a speciilor de vertebrate, precizeaza WWF, un organism specializat in protejarea speciilor amenintate cu disparitia. In precedentul ei raport bienal, ce dateaza din 2012, WWF vorbea despre o scadere cu 28% a speciilor vii intre 1970 si 2008. Indicele acoperea in acea vreme doar 2.699 de specii.

Cauzele acestui declin sunt urmatoarele: disparitia si degradarea habitatelor (din cauza agriculturii, urbanizarii, despaduririlor, irigatiilor, barajelor hidroelectrice), vanatoarea si pescuitul excesive (inclusiv capturile accidentale, precum cele ale broastelor testoase) si incalzirea globala. Astfel, numerosi pesti si animale de coasta au disparut din Coorong, o zona din sudul Australiei, in care preluarea apei dulci pentru utilizarea ei in irigatii a dus la cresterea salinitatii, scrie MEIDAFAX.

Citeste si:

Rămânem tot mai puțini: Cu cât ar putea să scadă populația României...

In Africa, arealul elefantilor reprezenta in 1984 doar 7% din cel istoric al acestui animal salbatic. In plus, in aceasta fractiune teritoriala, din cauza braconajului, numarul elefantilor a scazut cu 60% intre 2002 si 2011. Oamenii exploateaza Terra, consuma mai multe resurse naturale decat cele pe care Pamantul poate sa le inlocuiasca: mananca mai multi pesti decat numarul celor care se nasc, emit mai mult CO2 decat pot sa absoarba padurile si oceanele.

"In prezent, avem nevoie de capacitatea regeneratoare a unei Terra si jumatate pentru a dispune de serviciile ecologice de care profitam in fiecare an", precizeaza WWF. Iar "biocapacitatea" - suprafata disponibila pentru a asigura aceste bunuri si servicii - nu inceteaza sa scada, din cauza exploziei demografice mondiale.

Intre 1961 si 2010, populatia a crescut de la 3,1 miliarde la aproape 7 miliarde de locuitori, iar biocapacitatea disponibila pe cap de locuitor a scazut de la 3,2 la 1,7 hectare globale (care reprezinta productivitatea medie mondiala a unui hectar biologic). "Populatia mondiala ar trebui sa ajunga la 9,6 miliarde de locuitori in 2050 si la 11 miliarde in 2011, iar biocapacitatea disponibila pentru fiecare dintre noi va continua sa scada (...) intr-o lume marcata de degradarea solurilor, penuria de apa dulce si cresterea costului energiei".

Cui ii apartine vina?

Tarile cele mai bogate sunt pe plan global cele ale caror amprente ecologice pe cap de locuitor sunt cele mai ridicate. In 2010, Kuwaitul ocupa primul loc, urmat de Qatar, Emiratele Arabe Unite, Danemarca, Belgia, Trinidad si Tobago, Singapore, Statele Unite, Bahrain si Suedia.
Franta ocupa pozitia a 23-a, iar pe penultimul loc se afla China, care detine prima pozitie in privinta amprentei totale, devansand Statele Unite si India. "Utilizarea resurselor si a serviciilor ecologice in tarile cu venituri ridicate este de cinci ori mai mare pe cap de locuitor in comparatie cu tarile cu venituri mici" si, deci, pentru a-si mentine nivelul de trai, tarile bogate s-au folosit pe scara larga de biocapacitatea celorlalte state.

Citeste si:

STUDIU Ghețarii de pe Terra se topesc într-un ritm accelerat

---

Despre autor: