Ciocolata va avea, incepand de sambata, un muzeu propriu la Bruxelles.

Aparuta in secolul al XIX-lea, "gratie talentului patiserilor si producatorilor de biscuiti, care au inventat celebrele praline de ciocolata, decorate in mii de feluri - pasiunea belgienilor pentru ciocolata nu s-a dezmintit niciodata, iar noi am devenit «tara ciocolatei»", a declarat Henri Dupuis, curatorul noului muzeu, informeaza AFP. Desi spatiile dedicate ciocolatei nu lipseau in Belgia, pana acum lipsea o "vitrina" consacrata acestei delicatese, care ocupa un loc de seama in gastronomia belgiena, alaturi de cartofi prajiti, vafe si bere.

Aceasta lacuna este acoperita de Belgian Chocolate Village sau Muzeul Ciocolatei Belgiene, care isi deschide portile catre publicul larg, sambata, la Koekelberg, un cartier situat putin in afara circuitelor turistice clasice, in ciuda impozantei sale bazilici care domina partea de nord-vest a orasului Bruxelles. Conceput de compania Tempora, specializata in expozitii pentru publicul larg, noul muzeu a fost amenajat in fosta ciocolaterie Victoria, care a cunoscut apogeul in anii 1950. Ea avea pe atunci 1.500 de angajati si producea 6.000 de tone de ciocolata si 4.000 de tone de biscuiti pe an, inainte de a disparea, in urma restructurarilor efectuate in acest sector de activitate.

Cladirea a fost apoi transformata intr-un complex de apartamente, iar intreaga suprafata de 900 de metri patrati, inclusiv fostele birouri ale ciocolateriei Biscuits et Chocolats Victoria, au fost achizitionate de autoritatile din Koekelberg. Vizitatorii vor putea sa descopere lantul de productie al ciocolatei, de la culesul fructelor, in general in Africa, pana la transformarea acestora, cel mai adesea in tarile din emisfera nordica.

Muzeul prezinta astfel intreaga poveste a semintelor de cacao: originea lor din America Centrala precolumbiana - unde erau consumate sub forma unei bauturi de catre maiasi si azteci -, aducerea acestor seminte in Europa de spanioli si transformarea lor in produs de larg consum gratie industrializarii, element care a facilitat productia pe scara larga. Vizitatorii afla, de asemenea, ca aceasta delicatesa a facut obiectul unor polemici religioase - putea fi ciocolata consumata in timpul postului? - si a ramas un produs interzis copiilor pana la sfarsitul secolului al XVIII-lea. Obiceiurile de consum variaza si ele de la o tara la alta: in timp ce olandezii prefera sa o soarba cu prioritate sub forma de "ciocolata calda", belgienii o adora sub forma de praline si privilegiaza ciocolata neagra, iar elvetienii sunt incantati de ciocolata cu lapte.

Citeste si:
Ucrainenii, discurs duplicitar în ceea ce privește dragarea...
Ucrainenii, discurs...

Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.