Adunarea Generala a ONU a adoptat marti primul tratat privind comertul international cu armament conventional, in pofida abtinerii multor actori majori de pe aceasta piata.

Rezolutia care deschide calea semnarii tratatului, incepand din iunie, a fost adoptata cu 154 de voturi pentru si trei impotriva (Siria, Coreea de Nord si Iran).

Insa 23 de tari s-au abtinut, inclusiv unii dintre principalii exportatori (Rusia si China) sau cumparatori al acestui tip de armament (Egipt, India si Indonezia). Aflat in discutie de sapte ani, acest tratat este primul text international major asupra dezarmarii, dupa adoptarea Tratatului privind interzicerea testelor nucleare, in 1996.

Cele 193 de state membre ONU nu au putut sa se puna de acord prin consens joia trecuta, la New York, asupra acestui text de 15 pagini, menit sa imprime o moralitate vanzarilor de armament, o piata in valoare de 80 de miliarde de dolari pe an. Iranul, Siria si Coreea de Nord au blocat textul dupa zece zile negocieri.

Aproximativ 100 de tari, intre care Franta, Marea Britanie, Statele Unite si numeroase state africane si latino-americane, au propus atunci ca Adunarea Generala sa adopte o rezolutie reluand proiectul de tratat si sa deschida astfel procesul de semnare a acestuia.

Fiecare tara este libera sa semneze sau nu tratatul si sa il ratifice. Rusia a anuntat ca ar putea sa nu il semneze. Tratatul va intra in vigoare dupa a 50-a ratificare, ceea ce va "necesita un an sau doi", in opinia lui Peter Woolcott, diplomatul australian care a prezidat negocierile la New York.

Principiul tratatului este ca fiecare tara sa evalueze, inainte de orice, daca armamentul vandut risca sa fie utilizat in vederea evitarii unui embargo international, comiterii de "incalcari grave" ale drepturilor omului sau deturnarii in profitul unor teroristi sau criminali. Daca asa este cazul, tranzactia nu trebuie sa fie autorizata, scrie MEDIAFAX.

Armamentul vizat include de la pistoale si pana la avioane si nave de razboi, inclusiv rachete. Tratatul vizeaza toate tipurile de transferuri internationale (import, export, tranzit, operatiuni de brokeraj), fara sa aduca atingere legislatiilor nationale in domeniul achizitiilor sau portului de arme de foc.

Citeste si:
Ce armament a trimis România în Ucraina, de la începutul...
Ce armament a trimis România...

Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.