Iohannis sesizeaza CCR legat de legea privind statutul functionarului public parlamentar

Potrivit unui comunicat al Administratiei Prezidentiale, in textul sesizarii de neconstitutionalitate se precizeaza ca aceasta lege incalca prevederile art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) si art. 61 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 75 alin. (3) din Constitutie.

Seful statului arata ca legea a fost respinsa de Senat, in calitate de prima Camera sesizata, in sedinta din data de 8 iunie 2016, fiind adoptata de Camera Deputatilor, in calitate de Camera decizionala, pe 6 februarie 2018 intr-o forma diferita fata de cea respinsa de Senat, cu incalcarea principiului bicameralismului, scrie Agerpres.

"In forma respinsa de Senat legea reglementa numai modificarea dispozitiilor art. 94 alin. (1) din Legea nr. 7/2006 in sensul aplicarii prevederilor art. 44, 73 si 73 indice 1 din Legea nr. 7/2006 si cu privire la personalul de specialitate din cadrul Autoritatii Electorale Permanente care are acelasi statut cu cel al personalului din aparatul Parlamentului. (...) Astfel, fata de forma dezbatuta de Senat, se introduce posibilitatea: exercitarii cu caracter temporar a unei functii publice parlamentare de conducere vacante prin promovarea temporara a unei persoane angajate cu contract individual de munca; eliberarii din functia publica parlamentara de sef departament/ director general de catre secretarul general, cu avizul Biroului permanent al Camerei Deputatilor sau Senatului; actualizarii pensiilor de serviciu stabilite in temeiul art. 73 indice 1 din Legea nr. 7/2006 si calculate pana la intrarea in vigoare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 59/2017 cu majorarea salariului de baza de care beneficiaza functionarul public parlamentar aflat in activitate. Totodata se prevede si termenul in care decizia de pensionare trebuie comunicata Camerei Deputatilor si Senatului, dupa caz", se precizeaza in sesizare.

Concret, forma adoptata de Senat urmarea punerea de acord a dispozitiilor art. 94 din Legea nr. 7/2006 cu cele ale art. 102 alin. (6) din Legea nr. 208/2015, iar forma adoptata de Camera decizionala contine in plus reglementari referitoare la cariera functionarilor publici parlamentari, precum si o noua modalitate de actualizare a pensiei de serviciu de care acestia beneficiaza, arata textul citat.

"Asadar, comparand cele doua forme ale legii supuse controlului de constitutionalitate, se poate observa atat existenta unor deosebiri majore de continut juridic, cat si a unei configuratii semnificativ diferite, plasand astfel pe o pozitie privilegiata Camera decizionala, cu eliminarea, in fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ. (...) In opinia noastra, interventiile legislative operate de Camera Deputatilor au modificat substantial obiectul de reglementare si configuratia initiativei legislative, cu consecinta deturnarii de la finalitatea urmarita de initiator ce viza doar modificarea dispozitiilor art. 94 alin. (1) din Legea nr. 7/2006. In consecinta, Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul functionarului public parlamentar a fost adoptata cu incalcarea principiului bicameralismului consacrat de art. 61 alin. (2) din Constitutie si de art. 75 alin. (3) din Constitutie", se precizeaza in sesizare.

De asemenea, presedintele arata ca au fost incalcate dispozitiile art. 1 alin. (5) din Constitutia Romaniei, in componenta sa referitoare la claritatea si previzibilitatea normei.

"Prin art. I pct. 1 al legii supuse controlului - art. 60 alin. (1) din Legea nr. 7/2006 - se stabileste ca exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice parlamentare de conducere vacante se realizeaza prin promovarea temporara a unui functionar public parlamentar sau a unei persoane angajate cu contract individual de munca, ce indeplineste conditiile generale si specifice pentru ocuparea acestei functii de conducere. (...) Fata de dispozitiile mentionate, consideram ca optiunea legiuitorului ca o functie publica parlamentara de conducere vacanta sa poata fi exercitata, chiar si temporar, de o persoana angajata cu contract individual de munca este contrara insasi ratiunii existentei functiei publice parlamentare. Desi scopul interventiei legislative deduse controlului de constitutionalitate poate fi justificat prin prisma evitarii situatiilor de blocare a activitatii la care s-ar putea ajunge pana la ocuparea prin concurs a posturilor vacante, consideram ca norma instituita la art. I pct. 1 al legii este neclara, intrucat permite fie interpretarea ca solutia legislativa poate fi utilizata ca modalitate alternativa de alegere intre cele doua categorii de personal, fie ca aceasta solutie poate fi utilizata numai ca modalitate subsidiara, in situatia de exceptie in care nu ar exista un alt functionar public parlamentar cu vocatie la ocuparea cu caracter temporar a unei functii publice parlamentare vacante", se arata in sesizarea sefului statului.

Pe de alta parte, presedintele spune ca prin art. I pct. 3 al legii supuse controlului - art. 69 din Legea nr. 7/2006 - nu se respecta cerintele de claritate si previzibilitate ale normei, contravenind art. 1 alin. (5) din Constitutie intrucat nu este indicat fara echivoc destinatarul obligatiei prevazute la art. 69 alin. (2), respectiv destinatarul obligatiei de comunicare a deciziei de pensionare.

"Art. I pct. 4 din legea supusa controlului - art. 94 alin. (1) din Legea nr. 7/2006 - extinde aplicarea prevederilor cu privire la vechimea in munca, indemnizatia in cazul incetarii raportului de serviciu din motive neimputabile, respectiv pensia de serviciu, si asupra personalului Autoritatii Electorale Permanente. Insa, in conditiile in care art. 102 alin. (6) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor, precum si pentru organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente stabileste ca personalului din aparatul de specialitate al AEP i se aplica in mod corespunzator prevederile Legii nr. 7/2006, consideram ca norma nou-introdusa este neclara si de natura a permite interpretari diferite. Astfel, nu rezulta cu claritate daca personalului Autoritatii Electorale Permanente i se vor aplica doar dispozitiile art. 44, 73 si 73 indice 1 din Legea nr. 7/2006 sau, in mod corespunzator, si celelalte dispozitii din Legea nr. 7/2006. In cea de a doua interpretare, modificarea operata ar conduce la existenta unui paralelismul legislativ, ceea ce contravine art. 16 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative si, implicit, art. 1 alin. (5) din Constitutie", mai arata presedintele.

Se invoca si incalcarea dispozitiilor art. 1 alin. (5) si ale art. 16 alin. (1) din Constitutie

"Din redactarea dispozitiilor nou introduse - 'prin exceptie de la prevederile art. 66' - ar rezulta ca eliberarea din functia publica parlamentara de sef departament sau de director general poate fi dispusa de secretarul general cu avizul Biroului permanent fara a se avea in vedere cazurile limitativ prevazute de art. 66. Conferirea unei puteri discretionare secretarului general al Camerei Deputatilor sau Senatului, dupa caz, de a elibera din functie functionari publici parlamentari ce detin functii corespunzatoare inaltilor functionari publici parlamentari contravine principiului stabilitatii raporturilor de serviciu ale acestora, asa cum este prevazut de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 7/2006, aspect de natura sa conduca la incalcarea art. 1 alin. (5) din Constitutie. Totodata, stabilirea unor reguli derogatorii pentru eliberarea din functie doar a functionarilor parlamentari care detin functiile de sef de departament si director general (functii parlamentare corespunzatoare inaltilor functionari publici parlamentari) creeaza un tratament juridic diferit, nejustificat obiectiv si rational, in raport cu alti functionari publici parlamentari, aspect ce contravine dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, precum si jurisprudentei Curtii Constitutionale in materie", mentioneaza sesizarea.

Totodata, seful statului precizeaza ca articolul II din legea supusa controlului, care vizeaza actualizarea pensiilor de serviciu, instituie "un privilegiu nejustificat obiectiv si rational pentru functionarii publici parlamentari si, implicit, pentru personalul asimilat acestora, fata de alte categorii de personal mentionate chiar in OUG nr. 59/2017, categorii ce beneficiaza de pensie de serviciu".

"Totodata, privilegiul nejustificat este instituit chiar in cadrul aceleiasi categorii, intre beneficiarii pensiei de serviciu stabilite in temeiul art. 73 indice 1 din Legea nr. 7/2006, calculata pana la intrarea in vigoare a dispozitiilor OUG nr. 59/2017 si beneficiarii pensiei de serviciu stabilite in temeiul art. 73 indice 1 din Legea nr. 7/2006, calculata dupa intrarea in vigoare a dispozitiilor OUG nr. 59/2017. Astfel, se aduce atingere principiului egalitatii in fata legii consacrat de art. 16 alin. (1) din Constitutie, asa cum acesta a fost dezvoltat in jurisprudenta Curtii Constitutionale. (...) Mai mult, sintagma 'persoane care beneficiaza de pensia de serviciu actualizata in temeiul unei hotarari judecatoresti' este neclara, contrar cerintelor de claritate si previzibilitate prevazute de art. 1 alin. (5) din Constitutie, intrucat nu se precizeaza daca este vorba doar despre persoanele care au obtinut actualizarea pensiei in urma modificarilor aduse de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 59/2017 sau daca vizeaza orice persoana care a obtinut o actualizare a pensiei in temeiul unei hotarari judecatoresti, cea de a doua ipoteza fiind susceptibila, la randul ei, de a genera o discriminare intre aceste persoane si ceilalti beneficiari, contrar art. 16 alin. (1) din Constitutie", precizeaza textul sesizarii.

In baza acestor argumente, presedintele Klaus Iohannis cere CCR sa admita sesizarea de neconstitutionalitate si sa constate ca Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul functionarului public parlamentar este neconstitutionala.

Citeste si:

Măsurile fiscale propuse de Guvernul Ciolacu, analizate de CCR

---

Despre autor: