Misterul cercurilor mari din piatra aflate la 300 de metri sub pamant

Daca inelele au fost construite de o specie bipeda, arheologii suspecteaza ca acestea ar putea fi numai creatia Neanderthalienilor, scrie Descopera.

"Aceasta descoperire aduce dovezi clare ca oamenii de Neanderthal aveau capacitati pe deplin umane in planificarea si constructia structurilor de piatra si ca unii dintre ei au patruns adanc in pesteri, unde iluminatul artificial ar fi fost esential", explica paleontologul Chris Stringer, de la Muzeul Natural de Istorie din Londra.

Cu toate acestea, de ce neandertalienii s-ar fi aventurat atat de adanc in intuneric si de ce au construit astfel de structuri ramine o enigma, cel putin pentru moment.

Sigilata inca din Pleistocen, Pestera Bruniquel este situata in sud-vestul Frantei, intr-o regiune presarata cu pesteri decorate si multe alte situri paleolitice. In 1990, intrarea sa a fost excavata de speologii amatori, care au gasit indici ale unor ursi demult disparuti si semne ale altor specii din megafauna disparuta.

Dar, adevarata comoara din pestera zacea intr-o zona umeda la mai mult de 330 de metri de la intrare. Acolo, pe podeaua pesterii au fost descoperite mai multe structuri mari, stratificate, in forma de inel.

"Toti vizitatorii au observat prezenta acestor structuri", spune Jacques Jaubert (Universitatea din Bordeaux), coautor al studiului care descrie constatarea.

Au trecut zeci de ani pana cand oamenii de stiinta au inceput sa descifreze cercurile enigmatice. Marele efort era accesul limitat la pestera, dar si moartea arheologului care a inceput sa lucreze pe sit in anii '90.

In 2013, Jaubert si echipa lui au reusit sa descifreze misterul din Bruniquel.

"Pestera a fost foarte bine conservata, cu foarte putine vizite. Structurile sunt spectaculoase si nu au practic niciun echivalent din aceeasi perioada si chiar din perioade mai recente", a declarat Jaubert, mentionand ca situl este pe proprietate privata si este reglementat de guvernul francez.

Citeste si:

Florin Pastramă i-a dat replica lui Brigitte, după cuvintele dure...

Structurile misterioase sunt construite din aproape 400 de stalagmite. Toate au aproximativ aceeasi lungime, unele dintre stalagmite au fost lucrate intr-o structura circulara mare care masoara aproape 6,7 metri. Unele au fost aliniate intr-un semicerc mai mic, iar restul au fost asezate in gramezi.

Suprafetele colorate in rosu si negru indica faptul ca incendiile au fost aprinse deasupra stalagmitelor, iar bucatile de os, inclusiv osul ars al unui urs sau ierbivor mare carbonizat, au fost gasite in apropierea cercului mai mic, potrivit Descopera.

"Acestea trebuie sa fi fost facute de catre primii oameni din Neanderthal, singurii locuitori cunoscuti ai Europei in acest moment", afirma Stringer.

"Descoperirea este solida si este o documentatie importanta a comportamentelor avansate ale neanderthalienilor", afirma paleontologul Erik Trinkaus, de la Universitatea Washington din St Louis.

Citeste si:

Vulcanul Sangay a expulzat o coloană de cenușă până la 8.500 de metri

Alti oameni de stiinta pun la indoiala originea umana prezumtiva pentru structurile gasite in pestera. In schimb, ei sugereaza ca acestea ar putea fi opera hibernarii ursului de pestera.

"Cine ar construi structuri la 300 de metri in subteran in interiorul unei pesteri? Refugiul intr-o pestera este o modalitate de a evita contactul cu o structura artificiala. Atunci cand ursii se stabileasc pentru hibernarea de iarna, imping tot felul de gunoi in parti”, spune paleontologul John Shea, de la Universitatea Stony Brook.

Dar, porivit lui Soressi, in general, vizuinile unui urs sunt mai mici decat cel mai mare inel gasit. In plus, Jaubert observa ca "ursii nu fac focul", relateaza MEDIAFAX.

Potrivit lui Stringer, structurile complexe din Bruniquel sunt datate inca din stadiul glaciar, rece si lung, iar la acel moment pestera ar fi oferit un refugiu temporar mai temperat”, afirma paleontologul Chris Stringer.

Citeste si:

Misterul a luat sfarsit! Guvernatorul BNR si-a dezvaluit salariul

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe