Studiu: Creierul uman ar putea memora o cantitate de date echivalenta cu intregul Internet

Specialistii au descoperit ca, spre deosebire de un calculator clasic, care codifica informatiile in coduri precum 0 si 1, o celula cerebrala utilizeaza 26 de moduri diferite de a codifica "bitii" sai. Astfel, potrivit calculelor cercetatorilor, creierul uman ar putea stoca un petabyte (sau cvadrilion de bytes) de informatii.

"Aceasta este o bomba reala in domeniul neurologiei. Noile noastre masurari ale memoriei creierului cresc estimarile conservatoare cu un factor de 10", a declarat Terry Sejnowski, biolog la Institutul Salk din La Jolla, California.

Totodata, creierul uman poate stoca aceasta cantitate uluitoare de informatii in timp ce consuma energie suficienta pentru a conecta un bec slab.

Prin contrast, un computer cu aceeasi memorie si putere de procesare ar avea nevoie de un gigawatt de putere, sau "puterea unei intregi centrale nucleare pentru a rula un calculator asemenea "computerului" uman care face acelasi lucru cu 20 de wati", a declarat co-autorul studiului, Tom Bartol, un neurolog la Institutul Salk.

Echipa si-a concentrat atentia, in special, asupra hipocampusului, o regiune a creierului care joaca un rol-cheie in memoria si invatarea pe termen scurt, scrie MEDIAFAX.

Echipa de cercetare a luat o minuscula parte din hipocampusul unui sobolan, a pus-o in lichidul de imbalsamare, apoi a feliat-o in parti si mai mici cu un cutit de diamant extrem de ascutit. "A fost un proces asemanator cu felierea unei portocale", a explicat Bartol.

Desi creierul unui sobolan nu este identic cel uman, caracteristicile anatomice de baza si functiile sinapselor sunt foarte similare la toate mamiferele.

Cercetatorii de la la Institutul Salk au petrecut un an, urmarind fiecare tip de celule, apoi au numarat toti neuronii completi sau celulele creierului din tesut si au totalizat 450. Din acest numar, 287 au avut structurile complete ce i-au interesat pe cercetatori, citeaza Descopera.

Dupa ce au realizat mai multe experimente, cercetatorii au fost in stare sa calculeze exact cat de multe informatii pot fi transmise intre oricare doi neuroni. Informatiile pe calculatoare sunt depozitate in biti, care pot avea doua valori potentiale, si anume 0 sau 1. Acelasi mesaj binar, provenind de la un neuron, poate produce 26 de dimensiuni diferite de neuroni. Deci, ei au folosit teoria informatiilor de baza pentru a calcula cat de multi biti de date poate detine fiecare neuron.

"Pentru a converti numarul 26 in unitati de biti, ridicam 2 la puterea n si este egal cu 26 si ne ramane sa-l aflam pe n. In acest caz, n = 4.7 biti", a explicat neurologul.

Conform Descopera, majoritatea neuronilor nu se activeaza ca raspuns la semnalele de intrare, dar trupul este extrem de precis in traducerea acestor semnale la nivelul structurilor fizice. Acest lucru explica in parte de ce creierul este mult mai eficient decat un computer. Cea mai mare parte dintre aceste formatiuni sunt pasive in majoritatea timpului.

"Cealalta parte a istorioarei ar putea avea legaatura cu modul in care functioneaza biochimia, comparativ cu modul in care electronii sunt activati intr-un computer. Calculatoarele folosesc electroni pentru a face calculele, electronii genereaza caldura, iar aceasta caldura iroseste energie. Caile biochimice pot fi pur si simplu mult mai eficiente", a conchis Bartol.

Citeste si:

Beneficiile serviciilor de internet fix pentru afaceri

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe