Cercetatori americani: Muntii de pe Pluto ar putea fi vulcani de gheata

Noua descoperire ridica o serie de intrebari despre felul in care aceasta planeta pitica a putut sa ramana pana in zilele noastre atat de activa din punct de vedere geologic.

Studiul, prezentat la o intrunire organizata de American Astronomical Society in National Harbor, Maryland (SUA), evidentiaza faptul ca Pluto si satelitii lui naturali alcatuiesc un sistem mult mai complicat decat au estimat oamenii de stiinta. "Sistemul plutonian ne uluieste", a explicat planetologul Alan Stern, cercetator la Southwest Research Institute din Boulder, Colorado, intr-o videoconferinta.

Alan Stern coordoneaza una dintre echipele NASA care participa la misiunea New Horizons, prima sonda spatiala care a survolat planeta pitica Pluto pe 14 iulie. Fotografii si date stiintifice prelevate cu ocazia acelui survol sunt de atunci transmise spre Terra.

Printre cele 50 de rapoarte pe care specialistii care participa la misiunea New Horizons le vor prezenta in aceasta saptamana se afla si o analiza a unor imagini ce prezinta doi munti de pe Pluto, ce masoara fiecare pestes 161 de kilometri in diametru si mai multi kilometri in inaltime. Varfurile muntilor prezinta depresiuni similare cu cele ale vulcanilor de pe Marte si Terra.

"Nimic asemanator nu a fost vazut vreodata la marginile Sistemului Solar", a spus Oliver White, participant la misiunea New Horizons si cercetator la Ames Research Center, un laborator stiintific administrat de NASA, situat in Moffett Field, California.

In loc sa ejecteze roci topite, vulcanii de pe Pluto arunca in atmosfera apa inghetata si alte tipuri de gheturi, precum cele din azot, amoniac si metan.

Desi recunoaste ca ideea prezentei unor vulcani pe Pluto, care se afla la o distanta de 40 de ori mai mare de Soare decat Pamantul, poate sa para nebuneasca, totusi, spune Oliver White, "acesta este cel mai putin nebunesc lucru la care ne putem gandi" pentru a putea explica existenta acelor munti.

Citeste si:

Descoperire IMPRESIONANTA pe planeta Pluto

Sonda New Horizons a descoperit si cateva crapaturi adanci in scoarta lui Pluto, cea mai mare dintre ele avand o lungime de 322 de kilometri. Varful acelei crapaturi este cu 4 kilometri mai inalt decat baza acesteia - o diferenta de nivel de doua ori mai mare decat aceea din Marele Canion de pe Terra.

"Exista atat de multe imperfectiuni in acea zona de pe Pluto, iar asta indica faptul ca scoarta a suportat o extensie majora intr-un anumit moment din istorie", a spus Oliver White.

Oamenii de stiinta banuiesc ca descompunerea unor elemente radioactive din nucleul lui Pluto reprezinta sursa de caldura a acestei planete pitice si a transformarilor ei.

Sonda New Horizons, lansata de NASA in 2006, este destinata cercetarii planetei pitice Pluto, dar si corpurilor spatiale din Centura Kuiper, intr-o misiune fara precedent.

Citeste si:

Seism cu magnitudinea 6,4 grade pe scara Ritcher în Rusia

Pluto se afla in Centura Kuiper, o regiune de mini-planete si alte corpuri inghetate care orbiteaza Soarele dincolo de Neptun si despre care se crede ca sunt ramasite ale procesului de formare a Sistemului Solar, in urma cu 4,6 miliarde de ani. Este ultima dintre regiunile neexplorate ale Sistemului Solar.

De la descoperirea ei, in 1930, de astronomul american Clyde William Tombaugh, Pluto a ramas un mister pentru savanti, care se chinuie sa explice de ce o planeta cu o raza atat de mica ar putea exista dincolo de lumile uriase ale planetelor Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun.

In 1992, astronomii au descoperit ca Pluto, situata la o distanta de Soare de 40 de ori mai mare decat cea dintre Terra si astru, nu era singura in departarile Sistemului Solar, iar din acest motiv Uniunea Astronomica Internationala (International Astronomical Union) a decis sa reevalueze definitia unei "planete".

Citeste si:

La coadă, pe munte: sute de oameni s-au înghesuit să urce pe Vârful...

In 2006, cu New Horizons deja lansata, Pluto si-a pierdut titlul de a noua planeta a Sistemului Solar, fiind clasata in categoria "planetelor pitice", deoarece nu a "curatat" spatiul cosmic din vecinatatea orbitei sale. De atunci, peste 1.000 de planete pitice au fost descoperite in Centura Kuiper.

Centura Kuiper este o regiune a Sistemului Solar similara centurii de asteroizi, dar mult mai mare ca aceasta si cuprinzand mult mai multe corpuri spatiale, formate din diferite tipuri de gheata. Centura Kuiper a fost denumita dupa Gerard Peter Kuiper (1905 - 1973), un astronom olandezo-american care a prezis si demonstrat existenta acestei centuri de materie a Sistemului Solar, scrie MEDIAFAX.

In afara de New Horizons, astronomii conteaza in anii viitori si pe sistemul de imagistica in infrarosu de la bordul succesorului lui Hubble, telescopul spatial James Webb - deocamdata programat pentru lansare in 2018, potrivit site-ului NASA -, pentru a realiza o serie de cercetari si mai detaliate, precum compozitia chimica de la suprafata lui Pluto si a satelitilor sai, dar si de la suprafata numerosilor asteroizi care se afla in Centura Kuiper.

Citeste si:

S-a legat cu un lanț de un copac și nu s-a mai putut dezlega

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe