Yersinia pestis, bacteria ciumei, care a provocat epidemia ingrozitoare de "Moarte Neagra" in secolul al XIV-lea si alte cateva pandemii grave, a afectat omenirea inca din Epoca Bronzului, mult mai devreme decat anticipau oamenii de stiinta, informeaza Reuters.

Un studiu publicat la sfarsitul saptamanii trecute, realizat pe ADN extras de la persoane care au trait in Europa si Asia in Epoca Bronzului, a demonstrat faptul ca Yersinia pestis i-a infectat pe oameni inca din anul 2800 i.e.n., cu peste 3.000 de ani mai devreme decat primele dovezi care atesta izbucnirea epidemiilor de ciuma.

Yersinia pestis a terorizat omenirea de-a lungul secolelor, ucigand peste 200 milioane de persoane pe plan mondial si ducand la izbucnirea a doua epidemii ingrozitoare, in secolele al VI-lea e.n. si al XIV-lea e.n, remodeland societatea umana. "Se pare ca a inceput sa aiba un impact asupra populatiilor umane la o scara geografica larga, mult mai devreme decat credeam", a declarat Eske Willerslev, profesor de genetica evolutionista la Universitatea Copenhaga si Universitatea Cambridge, coordonator al acestui studiu.

Studiul a analizat ADN-ul extras din dinti provenind de la 101 persoane (din Epoca Bronzului, n.r.) din sase situri: trei in Rusia, unul in Polonia, unul in Estonia si unul in Armenia. Sapte dintre acele persoane prezinta semne ale infectiei cu Yersinia pestis.

Oamenii de stiinta au studiat si momentele esentiale din evolutia epidemiilor de ciuma, gratie unor mutatii care au facut ca bacteria sa poata fi transmisa de purici. Cercetatorii au descoperit Yersinia pestis cu acea mutatie in ADN-ul unei persoane care a murit in Armenia in jurul anului 951 i.e.n. - cea mai recenta dintre cele 101 cazuri studiate.

Studiul, publicat in revista Cell, a evidentiat ca ciuma era larg raspandita in Europa si Asia in Epoca Bronzului. Cea mai veche dovada a unei infectii a fost gasita in ADN-urile unor persoane care au murit in jurul anilor 2782-2794 i.e.n., inmormantate in gropi comune in Bateni, Rusia - o regiune din Muntii Altai din Asia Centrala.

Anterior, cea mai veche dovada a epidemiilor de ciuma provenea de la o persoana care a murit in anul 540 e.n. in Germania, a precizat Simon Rasmussen, cercetator la Universitatea Tehnica din Danemarca.

Citeste si:
Un sortiment de somon contaminat cu o bacterie periculoasă, retras...
ANSVSA a retras din magazine...

Ciuma din Epoca Bronzului reprezinta un stadiu intermediar, in care bacteria nu isi dezvoltase deocamdata capacitata de a fi transmisa de purici sau de a declansa ciuma bubonica. Totusi, era capabila sa cauzeze ciuma septicemica si ciuma pneumonica", a precizat profesorul Rasmussen.

Ciuma septicemica se limiteaza la infectarea sangelui. In cazul ciumei bubonice, boala infecteaza tesutul limfatic. Ciuma pneumonica se raspandeste la plamani si poate fi transmisa de la om la om prin picaturi de saliva sau sputa, scrie MEDIAFAX.

Bacteria ciumei era raspandita in principal prin contactul de la om la om, pana cand o mutatie genetica i-a permis sa supravietuiasca in stomacurile puricilor, obturand tracturile digestive ale acestora si facandu-i sa "muste" tot ce prind, contribuind la raspandirea pe scala larga a ciumei.

Citeste si:
Albert Oprea, adevărul despre Survivor România! A fost sau nu...
Albert Oprea, adevărul despre...

Yersinia pestis a cauzat doua dintre cele mai distrugatoare pandemii din istoria omenirii: Ciuma lui Iustinian, din secolul al VI-lea, denumita astfel dupa imparatul bizantin care, desi s-a imbolnavit, a reusit sa supravietuiasca, si Moartea Neagra, din secolul al XIV-lea. Sobolanii purtatori de puricii care transportau bacteria ucigasa au contribuit la raspandirea bolii in randul oamenilor.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.