Ramasitele fosilizate ale unei stravechi plante acvatice, considerata "prima floare din lume", au fost descoperite recent in Spania si ar putea oferi oamenilor de stiinta o solutie eficienta impotriva problemelor actuale ce vizeaza polenizarea, asociate cu declinul constant al populatiei de albine.

Potrivit publicatiei The Guardian, acea planta, care dateaza din perioada cretacicului, este considerata de oamenii de stiinta drept cea mai veche planta cu inflorescenta de pe Terra.

Noile analize efectuate pe ramasitele fosilizate ale acestei plante, descoperite in centrul Spaniei si in regiunea Muntilor Pirinei, arata ca planta are o vechime de aproximativ 130 milioane de ani, ceea ce inseamna ca a fost "contemporana" cu dinozaurii cu pene. Aceasta planta acvatica straveche, Montsechia vidalii, seamana cu specia moderna Ceratophyllum demersum - folosita in mod frecvent pentru a popula acvariile - si crestea, potrivit cercetatorilor, in lacuri de mica adancime.

Montsechia vidalii a preluat titlul de "cea mai veche floare din lume" de la o alta planta straveche, Archaefructus sinensis. Aceasta din urma a trait in urma cu 125 milioane de ani, iar ramasitele ei fosilizate au fost gasite in provincia Liaoning din China. "«Prima floare din lume» este un concept cam poetic, dar, lasand la o parte acest aspect, credem ca Montsechia vidalii este cea mai veche floare cu inflorescenta pe care am descoperit-o pana acum", a declarat David Dilcher, profesor la Universitatea Indiana din Statele Unite, coordonatorul studiului.

Pentru acest studiu, cercetatorii americani au dizolvat lent piatra de calcar in care era incrustata fosila de Montsechia vidalii in peste 1.000 de fragmente. Astfel, fragmentele de planta au fost extrase usor, apoi structura lor a fost studiata cu ajutorul unor microscoape puternice.

Planta Montsechia vidalii nu avea radacini, nici petale. Frunzele ei erau dispuse in doua forme: fie in spirala, fie unele in fata celorlalte, de-a lungul unui ax central. Planta producea mai multe flori de mici dimensiuni, iar fiecare dintre acestea continea o singura samanta.

Animalele din acea epoca nu dezvoltasera niciun rol in dispersarea semintelor, afirma profesorul Dilcher. In schimb, cercetatorii cred ca Montsechia vidalii avea flori separate - masculine si feminine. Se pare ca semintele erau eliberate direct in apa, unde pluteau in deriva pana ajungeau langa o alta planta din aceeasi specie, pe care o fertilizau, scrie MEDIAFAX.

Citeste si:
Imagini nemaivăzute cu rămășițele Titanicului ies la iveală acum....
Imagini nemaivăzute cu...

La mijlocul cretacicului, populatia de plante cu inflorescenta a cunoscut o veritabila explozie, dezvoltandu-se in speciile vegetale din zilele noastre si influentand habitatul natural. Profesorul Dilcher spune ca oamenii nu ar exista daca pe Terra nu ar fi existat mai intai plante precum Montsechia vidalii. "Noi suntem un produs al mai multor stadii de evolutie, care au mers mana in mana cu evolutia plantelor cu inflorescenta", a spus cercetatorul american.

Bernard Gomez, profesor la Universitatea Claude Bernard din Lyon, coautor al studiului, publicat luni in PNAS, spune ca este foarte posibil ca pe Terra sa fi existat o planta chiar si mai veche decat Montsechia vidalii. "Exista dovezi care atesta existenta unor graunte de polen dispersate in fosile, iar acestea au o vechime de aproximativ 140 milioane de ani", a spus Bernard Gomez.

Citeste si:
Horoscopul Florilor: Ce floare te caracterizează în funcție de ziua...
Horoscopul Florilor: Ce...

"Trebuie sa intelegem cat mai multe din evolutia florilor cu inflorescenta pentru ca, acum, ne confruntam cu o criza mondiala", a spus profesorul Dilcher. Cele mai multe dintre florile cu inflorescenta din epoca moderna au nevoie de animale cu rol polenizator pentru a se reproduce, iar albinele indeplinesc acest rol pentru cele mai multe dintre recolte. In ultimul deceniu, populatiile de albine au cunoscut un declin ingrijorator in Statele Unite si Europa.

"Aceasta planta ne arata cum a inceput totul. Daca am sti mai multe lucruri despre evolutia lor, am putea sa descoperim polenizatori alternativi, care sunt «ascunsi» in zilele noastre, dar care au jucat un rol important in trecut si pe care am putea sa-i incurajam din nou", a declarat coordonatorul acestui studiu.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.