Studiu: Debutul vietii sexuale, influentat de atitudinea prietenilor

Studiul a vizat identificarea normelor sociale care influenteaza adoptarea si mentinerea de catre adolescenti a fumatului, a consumului de alcool si de droguri, precum si initierea timpurie a vietii sexuale. In cercetare au fost cuprinsi adolescenti cu varste intre 10 si 18 ani care locuiesc in orasele Iasi, Bacau, Cluj-Napoca, Constanta si Bucuresti.

Adolescentii spun ca adoptarea comportamentelor de risc depinde in mai mica masura de presiunea directa a grupului din care fac parte, respectiv situatiile in care cineva ii incurajeaza verbal sa incerce un comportament de risc, si mai mult de presiunea indirecta, care exploateaza dorinta lor de a simti ca apartin grupului, ca sunt in sincron cu starea generala de spirit.

Potrivit rezultatelor studiului, in randul copiilor cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani s-a constatat o prevalenta foarte ridicata a fumatului. Peste jumatate dintre cei intervievati au spus ca au incercat sa fumeze cel putin o data, pe primul loc fiind Bucurestiul (66 la suta), iar pe ultimul loc, Iasiul (53 la suta).

"Dintre acestia, intre 50 si 55 la suta au fumat cel putin o data in ultimele 30 de zile. In randul copiilor de 10-13 ani, prevalenta fumatului se situeaza intre doi si sapte la suta la nivelul oraselor analizate", se mai arata in studiu. La intrebarea "Cati dintre cei de varsta ta crezi ca fumeaza?", majoritatea adolescentilor au raspuns "mai mult de jumatate" sau "toti", ceea ce sugereaza existenta unui climat favorabil fumatului.

In cazul adolescentilor intre 14 si 18 ani, varsta medie la care au incercat prima data sa fumeze sau sa consume bauturi alcoolice este 13-14 ani, perioada in care incepe sa se manifeste acut nevoia de independenta, de a face lucruri interzise copiilor, sustin autorii studiului.

Majoritatea copiilor cuprinsi in studiu, indiferent de grup sau de varsta, considera alcoolul ca fiind distructiv pentru sanatate. Cu toate acestea, la adolescentii din categoria de varsta 14-18 ani, experimentarea consumului de alcool nu este considerata in afara normei, consumul ocazional este relativ blamat, insa consumul frecvent este respins de majoritate.

Citeste si:

Gigi Becali, declarații total neașteptate despre situația lui...

Initiatorii studiului au constatat ca un procent important de tineri (17 la suta in Constanta si 32 la suta in Bucuresti) considera ca parintii sunt de acord cu consumul ocazional si moderat de alcool.

"Comportamentele de risc sunt indezirabile, nesanatoase, pot afecta negativ imaginea sociala a adolescentului, dar fumatul, consumul ocazional de alcool si experimentarea alcoolului reprezinta forme de devianta tolerata, atat de adolescenti, cat si de adulti, iar a «gusta» bauturi alcoolice este o practica perceputa de adolescenti ca fiind acceptabila (nu face rau), fiind intalnita mai ales pana la varsta de 14 ani", a explicat coordonatorul studiului, sociologul Fidelie Kalambayi.

Studiul a mai aratat ca grupul de prieteni are o influenta determinanta in alegerea frecventei si cantitatii consumului de alcool. Rezultatele studiului au indicat ca exista un consens asupra regularitatii consumului de alcool, iar adolescentii care sfideaza regula anima reactiile membrilor prin care se incearca uniformizarea. Astfel, cultura grupului, prin specificul activitatilor in care se implica membrii sai, poate sustine sau nu consumul de alcool.

Citeste si:

Cătălin Botezatu, trădat de cei mai buni prieteni: „Am colaborat cu...

Cei mai multi adolescenti au raspuns ca nu pot spune cati prieteni consuma droguri sau au apreciat ca niciunul nu consuma droguri. Capacitatea de a estima numarul celor care consuma droguri este cu atat mai scazuta cu cat este vorba despre alte droguri decat marijuana. Initiatorii studiului cred ca acest rezultat trebuie analizat suplimentar, "din cauza criminalizarii consumului de droguri in Romania", care creste probabilitatea ca cei care consuma sa se ascunda, sa tina practica secreta, dar si pentru ca cercetarea calitativa a relevat un nivelul scazut de cunostinte despre droguri.

Atitudinile si credintele adolescentilor in ceea ce priveste momentul debutului vietii sexuale reflecta in mare masura atitudinile populatiei, cu exceptia cazurilor in care viata sexuala a fost deja inceputa.

"Adolescentii intervievati sunt de parere ca viata sexuala ar trebui inceputa atunci cand persoana este matura si poate sa isi asume consecintele unei relatii sexuale - sarcina. In cercetarea calitativa, unii adolescenti au asociat acest moment cu varsta majoratului; cu toate acestea, intrebati in cercetarea cantitativa despre «cea mai potrivita varsta pentru debutul vietii sexuale», adolescentii au indicat in medie 16-17 ani pentru baieti si 18-19 pentru fete. Norma perceputa este insa diferita de practica, debutul efectiv inregistrandu-se la 14-15 ani in cazul baietilor si la 15-16 ani in cazul fetelor", se mai arata in studiu.

Citeste si:

Tutunul încălzit și rezoluțiile de la început de an

In opinia autorilor studiului, contextul practic al inceperii vietii sexuale este unul de oportunitate si mai putin de planificare. Astfel, tinerii au indicat faptul ca inceperea vietii sexuale s-a produs in momente mai speciale, marcate de lipsa adultilor si, uneori, de consumul de alcool, cu ocazia unor zile de nastere, excursii sau cand au avut acces la spatii private, scrie MEDIAFAX.

"Posibilitatea actului sexual este ceva ce este in multe cazuri discutat inainte si apare in contextul unei relatii, mai ales pentru fete. Grupul de referinta cel mai important este cel al prietenilor, iar practica si atitudinile prietenilor par sa influenteze (sau cel putin sa se coreleze cu) momentul debutului vietii sexuale", potrivit documentului citat.

Autorii studiului au fost surprinsi sa constate ca nu parintii sunt un partener semnificativ de discutie sau o sursa importanta de informatii, ci mai degraba prietenii si media.

"Si parintii, si copiii evita in mod sistematic discutiile deschise si oneste despre sexualitate, iar cele care au loc se rezuma, in final, la pericolul sarcinii. Baietii invata ca pot face ce doresc atat timp cat nu lasa o fata insarcinata, iar fetele invata ca propriul corp este ceva care se afla sub asalt si trebuie pazit, fara informatii precise despre cum ar putea face asta (in afara abstinentei)", a declarat Fidelie Kalambayi.

Citeste si:

Adolescenții de peste 16 ani ar putea călători peste hotare fără un...

Pe de alta parte, autorii studiului spun ca scoala ofera putine oportunitati de discutie si informare, si nici acelea nu sunt luate in serios de catre adolescenti. "In ciuda faptului ca in scoli exista o infrastructura pentru informare si ca multi dintre adolescenti au indicat nevoia de a discuta cu o persoana mai in varsta despre sex si sexualitate, scoala joaca un rol minor, aproape inexistent in educatia sexuala a adolescentilor. Din nou, informatia pare sa ajunga la adolescenti dinspre media, via prieteni", se arata in studiu.

Potrivit rezultatelor studiului, aproximativ o treime dintre adolescentii din esantion si-au inceput viata sexuala, diferentele intre orase fiind mici, la limita inferioara situandu-se Iasiul (27 la suta) si Bacaul (30 la suta), iar la limita superioara, Constanta (35 la suta).

"Majoritatea celor care si-au inceput viata sexuala (intre 51 la suta in Bacau si 68 la suta in Bucuresti) au avut doar un partener in ultimele 12 luni, cu diferente semnificative intre baieti si fete: proportia fetelor care au avut doar un partener este cu 30 la suta mai mare decat in cazul baietilor. Un numar ingrijorator de adolescenti au avut contacte sexuale cu patru sau mai multi parteneri in ultimele 12 luni: sase la suta in Iasi si 20 la suta in Bacau. Datele pentru Constanta ies cu totul din tipar: doar 20 la suta au avut doar un partener in ultimele luni si 43 la suta au avut patru sau mai multi", se arata in studiu.

Reprezentantul UNICEF in Romania, Sandie Blanchet, a subliniat ca unul dintre factorii cei mai importanti care determina adoptarea unui comportament este imaginea adolescentului in grupul din care face parte.

"In grupurile in care fumatul, consumul de alcool si de droguri sunt comportamente percepute ca fiind «cool», adolescentii tind sa le adopte pentru a fi acceptati de grupul respectiv. La polul opus, in grupurile unde astfel de comportamente sunt desconsiderate, adolescentii tind sa nu le adopte", a aratat Sandie Blanchet.

Psihologul Daniela Dumulescu, de la Universitatea Babes-Bolyai, a spus ca adolescentul inseamna mult mai mult decat comportamente negative, iar perioadele de criza, impulsivitatea, emotivitatea sunt percepute gresit, intrucat ele sunt stari normale in aceasta perioada. Daniela Dumulescu a explicat ca la nivel cerebral se produc modificari majore, pentru ca adolescentul se adapteaza la viata de adult si este foarte important ca in aceasta etapa lor sa li se asigure un mediu sigur.

In cadrul studiului au fost realizate 30 de interviuri si sase focus-grupuri cu adolescenti, doua focus-grupuri cu parinti si alte trei cu actori-cheie din comunitate. In cea de-a doua etapa, a fost realizata o ancheta pe baza de chestionar standardizat pe un esantion de 1.870 elevi din scoli gimnaziale si licee din cinci orase.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe