Yersinia pestis, bacteria care provoaca ciuma, a terorizat omenirea de-a lungul secolelor, ucigand peste 200 milioane de persoane pe plan mondial si ducand la izbucnirea a doua epidemii ingrozitoare, in secolele al VI-lea e.n. si al XIV-lea e.n. Insa aceasta bacterie nu a fost dintotdeauna atat de periculoasa. Oamenii de stiinta americani au anuntat, marti, ca o serie de modificari genetice minore care s-au produs in urma cu multe secole - prin intermediul unei singure gene care a suferit o mutatie - au transformat aceasta bacterie intr-un ucigas in serie.
Yersinia pestis a cauzat doua dintre cele mai distrugatoare pandemii din istoria omenirii: Ciuma lui Iustinian, din secolul al VI-lea, denumita astfel dupa imparatul bizantin care, desi s-a imbolnavit, a reusit sa supravietuiasca, si Moartea Neagra, din secolul al XIV-lea. Sobolanii purtatori de puricii care transportau bacteria ucigasa au contribuit la raspandirea bolii in randul oamenilor.
Savantii americani au realizat teste pe soareci pentru a retrasa evolutia acelor modificari genetice ale bacteriei. Ei au preluat o forma ancestrala a bacteriei care circula si astazi in lume - izolata la nivelul unui rozator din Asia asemanator soarecelui - si au inserat-o intr-o gena denumita Pla, care este implicata in dizolvarea cheagurilor sangvine. Aceasta adaugire a ajutat bacteria sa produca infectii pulmonare fatale.
O mutatie similara, realizata cu multe secole in urma, au transformat bacteria Yersinia pestis dintr-un agent patogen ce cauza infectii gastrointestinale moderate intr-unul care a provocat o boala respiratorie fatala, denumita pesta pulmonara. Oamenii de stiinta au descoperit, de asemenea, ca o singura mutatie a aceleiasi gene - o mutatie prezenta si in tulpinile din epoca moderna ale bacteriei - a permis acesteia sa se raspandeasca in organism si sa invadeze nodulii limfatici, asa cum se intampla in cazul ciumei bubonice, scrie MEDIAFAX.
Natalitatea în România, cel mai scăzut nivel din ultimii 134 de ani
Ciuma lui Iustinian a ucis intre 20 de milioane si 50 de milioane de oameni, iar Moartea Neagra a omorat cel putin 150 de milioane de persoane, spune expertul in microbiologie Wyndham Lathem, de la Universitatea Northwestern din Chicago, coordonatorul acestui studiu ce a fost publicat in revista Nature Communications.
Savantul american spune ca este dificil de identificat cu precizie momentul in care bacteria, care si-a adaugat si a eliminat diverse gene de-a lungul timpului, a inclus in structura ei gena Pla, dar "aproape sigur acest lucru s-a intamplat in urma cu cel putin 1.500 de ani". Astfel, acea includere a genei Pla in genomul bacteriei Yersinia pestis s-ar fi produs cu un secol inainte de Ciuma lui Iustinian.
Despre autor:
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Spațiile verzi și eficiența energetică, viziunea pentru un București sustenabil
Sursa: green.start-up.ro
-
Românii de la Rottaprint se extind în internațional: comenzi în 14 țări, în 2023
Sursa: retail.ro
-
Dan Mihăescu: Ce trebuie să știe fondatorii despre GapMinder Fund II?
Sursa: start-up.ro
-
Când nu mai poți avea încredere în nimeni... ai încredere în sufletul tău
Sursa: kudika.ro
-
Care este ziua ta norocoasă în funcție de zodie în săptămâna 22-28 aprilie
Sursa: garbo.ro
-
250.000 de clienți BT Pay economisesc prin Round Up
Sursa: futurebanking.ro
-
David Popovici, campion în proba de 50 metri liber la Naționalele de la Otopeni
Sursa: wall-street.ro