Un fragment de maxilar uman descoperit in Pestera cu Oase din sud-vestul Romaniei a oferit oamenilor de stiinta o dovada certa care atesta incrucisarile dintre omul modern si omul de Neanderthal pe teritoriul Europei in urma cu aproximativ 40.000 de ani, informeaza Reuters.

Asa cum se stie deja, aproape toti oamenii din zilele noastre au in ei putin din ADN-ul neanderthalienilor. Pentru toti oamenii din lume, cu exceptia populatiilor subsahariene, intre 1% si 3% din ADN-ul lor provine de la omul de Neanderthal, un "verisor" care a disparut in urma cu circa 39.000 de ani.

Oamenii de stiinta au anuntat luni ca un maxilar uman descoperit pe teritoriul Romaniei, apartinand unui barbat care a trait in urma cu aproximativ 40.000 de ani, ofera cea mai consistenta dovada a incrucisarilor cu neanderthalienii ce a fost observata vreodata la un membru al speciei noastre (Homo sapiens).

Analizele indica, de asemenea, faptul ca imperecherile cu omul de Neanderthal s-au produs mult mai recent decat se credea pana acum. "Am aratat ca unul dintre primii oameni moderni care au ajuns in Europa avea un stramos neanderthalien, care traise cu doar 4-6 generatii inaintea lui in arborele genealogic al familiei sale", a declarat Svante Pääbo, profesor de genetica la Institutul Max Planck de Antropologie Evolutiva din Germania, coordonatorul studiului. "Acel om avea in el mai mult ADN de neanderthalian decat oricare om modern cunoscut din zilele noastre sau din trecut", a adaugat el.

Potrivit cercetatorului David Reich, specialist in genetica la Universitatea Harvard, intre 6% si 9% din genomului acelui individ provenea de la un stramos neanderthalian. Studiul, publicat in revista Nature, arata faptul ca specia noastra s-a imperechiat cu omul de Neanderthal si in Europa, nu doar in Orientul Mijlociu, asa cum se credea anterior.

Cercetari anterioare au sugerat faptul ca acele incrucisari s-au produs in urma cu 50.000 - 60.000 de ani, inainte ca specia noastra (Homo sapiens) sa plece din Africa si sa ajunga in Europa, Asia si in celelalte regiuni ale lumii. "Oamenii moderni au ajuns in Europa in urma cu 43.000 de ani, iar neanderthalienii au disparut in urma cu 39.000 de ani", a spus profesorul Reich.

Autorii noului studiu spun ca neanderthalianul care s-a aflat printre stramosii barbatului decedat in Pestera cu Oase din Romania a trait inainte de acesta cu cel mult 100-150 de ani.

Citeste si:
Analiză făcută din birou. Un salariu de 1.400 de lei, suficient...
Analiză făcută din birou. Un...

Potrivit profesorului Reich, analizele genetice au aratat ca acel individ, un vanator-culegator, provenea dintr-o "populatie de pionieri" care au ajuns in Europa, dar care nu au contribuit prea mult la zestrea genetica a europenilor din zilele noastre. "Acesta este un aspect interesant, pentru ca inseamna ca Europa nu a fost ocupata in mod continuu de aceleasi linii de populatii dupa primele valuri migratorii ale omului modern", a spus profesorul Reich.

Omul de Neanderthal, cu un fizic robust si o frunte mare si inalta, a prosperat in Europa si Asia din urma cu 350.000 de ani pana in urma cu 40.000 de ani si a disparut in perioada care a urmat dupa sosirea lui Homo sapiens in acele regiuni, relateaza MEDIAFAX.

In ciuda reputatiei unui "verisor incet la minte", oamenii de stiinta spun ca omul de Neanderthal era extrem de inteligent, asa cum o dovedesc metodele sale de vanatoare complexe, folosirea probabila a limbajului articulat si a obiectelor cu functii simbolice, dar si utilizarea sofisticata a focului. Maxilarul gasit in Romania a fost descoperit in anul 2002 in Pestera cu Oase din judetul Caras-Severin. Precedentele incercari de extragere a unor mostre de ADN nu au avut succes, insa acest lucru a fost in cele din urma posibil gratie unor tehnologii de ultima generatie.

Citeste si:
Cei care au murit în incendiul de la Neamț nu pot fi indentificați...
Persoanele care au murit în...

Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.