Varsta rocilor magmatice si metamorfice din Romania va fi stabilita cu ajutorul unei microsonde electronice in valoare de un milion de euro, unica in Romania, in cadrul unui proiect derulat de Facultatea de Biologie si Geologie a Universitatii "Babes-Bolyai" (UBB) din Cluj-Napoca.

Constantin Balica, reprezentant al Departamentului de Geologie al Facultatii de Biologie si Geologie a UBB Cluj, a declarat, luni, presei ca pana acum se considera ca toate formatiunile metamorfice si o buna parte din cele magmatice sunt precambriene, adica foarte vechi, dar s-a constatat ca de fapt sunt mai noi, transmite corespondentul MEDIAFAX.

"Acest proiect face parte dintr-o serie de proiecte intinse pe cativa ani prin care se stabilesc cu exactitate varstele rocilor de pe teritoriul Romaniei. Nu se stia exact varsta lor, se presupunea doar, iar cele mai multe presupuneri erau inexacte sau neargumentate cu date solide. Noi am restabilit scara geocronologica a rocilor de pe teritoriul Romaniei. Exista harti geologice care acopera intreg teritoriul Romaniei, pe care toate aceste roci erau trecute cu varste inexacte, fiind vorba despre o diferenta de zeci pana la sute de milioane de ani, astfel incat aceste harti vor trebui modificate. Se considera la un moment dat ca toate formatiunile metamorfice si o buna parte din cele magmatice sunt precambriene, deci foarte vechi. Dar nu este asa, sunt mai noi", a spus Balica.

Potrivit acestuia, proiectul se deruleaza cu ajutorul unei microsonde electronice care a costat un milion de euro. Fondurile pentru achizitionarea microsondei provin dintr-un grant european castigat de Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca, pentru dotarea cu aparatura si echipamente de cercetare.

"Aceasta microsonda electronica, unica in Romania, este folosita cel mai frecvent pentru cercetare in geologie, mai specific in domeniul mineralogic, geochimic si petrologic. Este destinata cercetarii fundamentale care, in geologie, implica aspecte complexe si are ca zona de cercetare tot ceea ce inseamna litosfera, adica partea superioara a mantalei, crusta si ce se afla la suprafata. Adancimea de penetrare in interiorul unui mineral este foarte mica, de ordinul micronilor. Sonda este destinata studiului suprafetelor, iar zona pe care putem sa masuram este de un micron, care este cea mai mica zona. Si putem afla cu ajutorul acestei sonde ce elemente chimice se afla in suprafata aceea de un micron", a mai spus Constantin Balica.

Citeste si:
Dorian Popa a cheltuit 4 milioane de euro în ultimii cinci ani:...
Dorian Popa a cheltuit 4...

Universitarii clujeni sustin ca utilizarea unei astfel de sonde pentru cercetarea rocilor este importanta si din punct de vedere economic, in conditiile in care ofera informatii despre compozitia chimica a substantelor minerale sau sintetice solide care pot fi folosite de firmele care activeaza in domeniul geologic sau al exploatarilor minerale. Proiectul Departamentului de Geologie al Facultarii de Biologie si Geologie al UBB se va finaliza in cursul anului 2015.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.