Nivelul foarte scazut de oxigen de pe Pamant a intarziat foarte mult aparitia animalelor, potrivit unui studiu publicat in revista Science, care sustine ca in urma cu mai mult de un miliard de ani, pe Terra exista doar 0,1% din oxigenul prezent astazi.

Motivele pentru care formele de viata complexe au aparut dupa foarte mult i-au interesat pe oamenii de stiinta de multi ani. Abia in urma cu 500 de milioane de ani, intr-o perioda cunoscuta ca explozia Cambriana, viata a inceput sa infloreasca pe Terra.

Timp de un miliard de ani inainte, intr-o era cunoscuta ca Proterozoic, desi viata exista pe Terra, era reprezentata de organisme foarte simple. Aceste creaturi erau capabile sa supravietuiasca cu foarte putin oxigen, dar viata mai complexa nu avea aceasta posibilitate.

Ideea ca exista prea putin oxigen pentru ca animalele sa se dezvolte inainte de aceasta perioada a aparut de mult timp, a explicat unul dintre autorii studiului publicat in revista Science, Noah Planavsky, de la Departamentul de Geologie si Geofizica al Universitatii Yale din Statele Unite ale Americii.

"Studiul nostru arata existenta unor dovezi empirice privind un nivel al oxigenului la suprafata planetei care ar fi inhibat evolutia animalelor. Am avut o banuiala, motiv pentru care am inceput sa cercetez acest lucru si am fost surprins sa aflu ca banuiala mea s-a dovedit a fi de fapt adevarata, de obicei lucrurile nu merg asa bine", a declarat Planavsky pentru BBC News.

Savantii stiu ca mutatiile genetice combinate cu conditiile de mediu au fost cruciale in ce priveste evolutia animalelor, de la primele artropode marine la dinozauri si apoi la oameni. Dar rolul jucat de oxigenare privind controlarea sincronizarii evenimentelor biologice evolutionale este dezbatut in continuare.

"Intrebarea nu este care dintre cele doua a avut loc, amandoua trebuie sa fi avut loc. Ceea ce am aratat este ca imediat dupa aparitia mediului bogat in oxigen, la un nivel care sa permita dezvoltarea vietii animale, au avut loc inovatiile genetice care sa le permita animalelor sa apara", a explicat profesorul Planavsky.

Expertii au analizat nivelul de crom, o semnatura geochimica, al rocilor sedimentare din Australia, Canada, China si Statele Unite ale Americii. Acest lucru le-a permis savantilor sa inteleaga cam cat oxigen ar fi fost prezent in trecut.

Citeste si:
Iulia Albu dă de pământ cu vedetele care promovează clinici și...
Iulia Albu dă de pământ cu...

Oamenii de stiinta au descoperit ca o schimbare in ce priveste componentele chimice ale rocilor a aparut in urma cu circa 800 de milioane de ani, o perioada in care nivelurile de oxigen au inceput sa creasca rapid, fapt demonstrat de cercetari anterioare.

Simon Poulton, geochimist la Universitatea din Leeds, Marea Britanie, a comentat ca autorii cercetarii au folosit o abordare bazata pe idei anterioare referitor la cum ar putea fi urmarita oxigenarea atmosferei.

"Autorii au fost foarte atenti referitor la ce mostre aleg pentru analizare, concentrandu-se pe probe din regiuni similare de-a lungul istoriei planetei. Daca datele sunt corecte, nivelurile foarte scazute de oxigen descoperite de aceasta cercetare au constituit o piedica majora in calea evolutiei animalelor, sugerandu-se astfel ca, intr-adevar, o oxigenare masiva este cea care a stimulat evolutia celor mai vechi stramosi din regnul animal", a adaugat Poulton.

Citeste si:
STUDIU Ghețarii de pe Terra se topesc într-un ritm accelerat
STUDIU Ghețarii de pe Terra...

Expertul a avertizat insa ca este dificil sa se stabileasca o valoare exacta a nivelului de oxigen folosind sedimente datand de peste un miliard de ani. "Problema este departe de a fi rezolvata, dar acesta este un pas major inainte si sunt sigur ca va duce la efectuarea mai multor studii, pentru ca dezbaterea nu s-a incheiat", a declarat Poulton pentru BBC.

Un alt cercetator a fost mult mai critic la adresa studiului, spunand ca rolul oxigenului a fost supraevaluat. "Toata compozitia geochimica vine de la roci subacvatice, nu este deloc o masurare directa a nivelurilor de oxigenare a atmosferei", a spus Nicholas Butterfield, de la Departamentul de Stiinte ale Pamantului din cadrul Universitatii Cambridge.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.