Oamenii de stiinta au descoperit cei mai vechi spermatozoizi fosilizati, apartinand unor crustacee care au trait in urma cu 17 milioane de ani, intr-un sit arheologic bogat in fosile preistorice, aflat in nordul Australiei.

"Este vorba de cei mai vechi spermatozoizi fosilizati descoperiti vreodata, potrivit datelor geologice", a declarat, miercuri, paleontologul Mike Archer, de la Universitatea New South Wales din Sydney.

Spermatozoizii, uriasi in raport cu animalul care i-a produs, au fost gasiti in situl Riversleigh, aflat in nordul statului australian Queensland.

Acestia se aflau in interiorul organelor reproducatoare ale unor ostracode, crustacee microscopice care traiesc atat in apa dulce, cat si in mare.

Riversleigh este un sit preistoric cu o suprafata de 100 de kilometri patrati, inclus in Patrimoniul mondial al umanitatii, in care au fost descoperite fosile stravechi, inclusiv cele ale unor specii de canguri carnivori si cele ale unor ornitorinci care aveau dinti. Fosilele gasite recent dateaza din oligocen (34 milioane de ani-23 milioane de ani in urma) si din miocen (23 milioane de ani-5 milioane de ani in urma).

Cercetatorii coordonati de Mike Archer au efectuat o colecta in 1988 si au trimis esantioane unui specialist in ostracode, John Neil, profesor la Universitatea La Trobe din Melbourne, care a remarcat faptul ca fosilele contineau tesuturi moi.

Au fost consultati apoi mai multi specialisti, inclusiv Renate Matzke-Karasz, de la Universitatea Ludwig Maximilian din Munchen, si Paul Tafforeau, de la Synchroton din Grenoble.

Un studiu microscopic a dezvaluit ca fosilele contineau organe interne perfect conservate, inclusiv organe sexuale.

Spermatozoizii aveau lungimi de 1,3 milimetri, fiind putin mai lungi decat intregul corp al acestor crustacee. Ei acopereau un nucleu care continea in trecut cromozomii si ADN-ul fiecarui animal.

Situl in care traiau aceste vietuitoare in urma cu cateva milioane de ani era ocupat pe atunci de o vasta padure tropicala.

Citeste si:
OMS sfătuiește Ucraina să distrugă agenții patogeni din...
OMS sfătuiește Ucraina să...

Micile ostracode "traiau intr-un ochi de apa, in interiorul unei grote, in care cadeau dejectiile provenind de la cateva mii de lilieci", a explicat coordonatorul studiului.

Acele dejectii au generat cu siguranta o crestere a concentratiei de fosfor in apa, a precizat o alta cercetatoare de la aceeasi universitate australiana, Suzanne Hand, specialista in studierea liliecilor disparuti si in rolul jucat de acestea in conservarea fosilelor din Riversleigh.

Concentratia ridicata de fosfor ar fi putut contribui la fosilizarea tesuturilor moi ale crustaceelor, "asa cum o arata putinele exemple de conservare a tesuturilor moi din depozitele bogate in dejectii de lilieci din Franta", a adaugat ea.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.