O tehnica de "editare" a ADN-ului a fost utilizata in premiera pentru vindecarea unor maladii hepatice si ar putea fi folosita in viitor pentru prevenirea sindromului Down, potrivit unui studiu realizat de cercetatorii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) din SUA.

Potrivit dailymail.co.uk, o maladie hepatica genetica a fost vindecata in cadrul acestui studiu, realizat pe soareci vii, cu ajutorul unei tehnici revolutionare de "editare" a genomului, care ar putea fi utilizata in curand si pe pacienti umani.

Tehnica, denumita "Crispr", poate sa induca o serie de mici modificari in uriasa baza de date genetice din structura ADN-ului, cu o acuratete deosebita.

"Crispr" - care se pronunta "crisper" - a fost utilizata pentru a corecta o singura "litera" din alfabetul genetic al soarecilor ce au suferit o mutatie in gena asociata cu metabolismul hepatic.

Oamenii de stiinta considera ca o mutatie similara la nivelul aceleiasi gene cauzeaza maladii hepatice mostenite genetic la oameni, iar cercetatorii spera sa inceapa teste clinice pe pacienti umani peste cativa ani. Savantii americani sunt de parere ca o serie de modificari pot fi realizate la nivelul ADN-ului pentru a trata diverse maladii genetice, precum anemia falciforma, sindromul Down si boala Huntington.

Noua tehnica foloseste "enzime de restrictie" pentru a tinti anumite parti ale celor 23 de perechi de cromozomi umani, fara a produce mutatii nedorite.

Aceste enzime au fost descoperite in 1987 si au fost considerate initial ca facand parte din structura ADN-ului non-codant, supranumit si "ADN de tomberon". Ulterior, oamenii de stiinta au aflat ca acest tip de ADN este folosit ca un mecanism de aparare folosit de bacterii impotriva virusurilor invadatoare. Insa potentialul sau a fost inteles pe deplin abia cu doi ani in urma, atunci cand cercetatorii au descoperit ca ADN-ul non-codant poate fi combinat cu o enzima denumita Cas9 si folosit pentru a "transcrie" genomul uman.

Pentru acest studiu, savantii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au folosit metoda Crispr pentru a identifica si corecta perechea de ADN mutanta din gena hepatica LAH.

Citeste si:
Ce tactică vrea să adopte România pentru a combate seceta
Ce tactică vrea să adopte...

Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.