Potrivit calculelor oamenilor de stiinta, aceasta stea s-a format la doar 200 milioane de ani dupa Big Bang, transmite MEDIAFAX.
Pana acum, cele mai vechi stele identificate - descrise in 2007, respectiv 2013 de echipe de cercetatori europeni si americani - aveau vechimi de aproximativ 13,2 miliarde de ani.
La scara astronomica, aceasta stea antica se afla relativ aproape de Terra, a precizat Stefan Keller, de la Observatorul Mont Stromlo din capitala australiana Canberra.
Steaua se afla in Calea Lactee, galaxia noastra, la o distanta de circa 6.000 de ani-lumina de Terra. Numarul ei matricol din catalogul stelelor repertorizate din Univers este SMSS J0313000.36-670839.3.
"Factorul revelator al varstei acestei stele este absenta oricarui nivel detectabil de fier in spectrul luminos pe care il emite", a precizat Stefan Keller.
Initial, Big Bang a creat un Univers umplut cu hidrogen, heliu si putin litiu. Toate celelalte elemente chimice care exista astazi au fost create in interiorul stelelor, nascute din norii de gaze si praf lasati in urma de supernove, acele explozii ale unor stele uriase aflate la sfarsitul vietii.
Reciclarea fara incetare a acestor elemente poate sa ii ajute pe astrofizicieni sa evalueze varsta unei stele, intrucat concentratia de fier creste odata cu "reincarnarile" succesive. Altfel spus, cu cat exista mai putin fier intr-o stea, cu atat aceasta este mai veche.
"Concentratia de fier din Univers a crescut de-a lungul timpului, pe masura ce noi generatii de fier se formeaza si mor. Putem sa utilizam cantitatea de fier continuta intr-o stea ca un fel de «orologiu» care ne spune momentul in care steaua s-a format", a precizat profesorul Keller.
VIDEO Oamenii de știință creează un telescop pentru măsurarea...
"In cazul acelei stele, cantitatea de fier reprezinta mai putin de a milioana parte din aceea continuta in Soare si de cel putin 60 de ori mai mica decat aceea din oricare alta stea. Acest fapt inseamna ca steaua in cauza este cea mai veche descoperita pana in prezent", a adaugat acelasi cercetator.
Steaua SMSS J0313000.36-670839.3 a fost descoperita cu ajutorul telescopului SkyMapper de la Universitatea nationala australiana, care coordoneaza in prezent un studiu al boltei ceresti australe, intins pe durata a cinci ani.
Potrivit acestui studiu, publicat duminica in revista Nature, steaua in cauza ar fi provenit dintr-o supernova cu energie slaba, a carei masa era de circa 60 de ori mai mare decat aceea a Soarelui.
Despre autor:
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
Mai multe despre
-
She's Next: femeile adună mai ușor oameni. Cum se aplică asta în antreprenoriat?
Sursa: start-up.ro
-
Cora devine Carrefour: până la începutul lunii mai toate hipermarketurile vor...
Sursa: retail.ro
-
Analiză Clean Recycle: numărul deșeurilor de ambalaje, în creștere de sărbători
Sursa: green.start-up.ro
-
Creștere de 40% a portofoliului Ecofinance România
Sursa: futurebanking.ro
-
De ce te lasă Dumnezeu să urli de durere?
Sursa: garbo.ro
-
Sondaj Libris: Când, unde, cât și de ce citesc românii. Ce buget alocă lunar...
Sursa: wall-street.ro
-
Oracolul Îngerilor: Ce mesaj are Îngerul Păzitor pentru 24 aprilie?
Sursa: kudika.ro