Guvernul discuta un proiect privind conversia creditelor

Pe agenda sedintei de Guvern se afla un proiect de ordonanta de urgenta privind programul de protectie a populatiei impotriva riscului de depreciere semnificativa a monedei nationale asociate expunerii la creditele in valuta. La cererea premierului, ordonanta de urgenta a fost transformata in proiect de lege, care urmeaza sa fie discutat in Parlament.

Proiectul include valutele care s-au apreciat cu peste 50% fata de leu de la momentul acordarii creditului. Bancile ar urma sa acorde un discount de 15% din valoarea in lei dupa conversie, iar creditul sa fie garantat in proportie de 50% de catre stat, au declarat pentru MEDIAFAX surse guvernamentale.

Potrivit acestora, bancile si-au dat acordul de principiu pe proiectul de lege si se asteapta si acordul BNR. In proiectul de lege se precizeaza ca venitul net al beneficiarului luat in calcul de institutia de credit la aprobarea conversiei nu depaseste valoarea de 3.000 de lei/luna. Programul are o perioada de un an, iar valoarea garantiilor este de 1 miliard de lei.

Conversia creditelor in lei se efectueaza la cererea beneficiarului si cu aprobarea institutiei de credit, fara comisioane, taxe sau alte costuri suplimentare aferente acesteia, la cursul de schimb anuntat de BNR la data conversiei.

Prevederile actului normativ se aplica in cazul creditelor contractate exclusiv pentru cumpararea/construirea unei locuinte destinate satisfacerii cerintelor proprii de locuit, intr-o valuta in raport cu care leul s-a depreciat semnificativ de la data contractarii imprumutului, garantat cu ipoteca asupra imobilului si a carui valoare rezultata in urma conversiei si aplicarii discountului de 15% este de maximum 300.000 de lei.

Costul total al finantarilor garantate in cadrul programului este compus din rata dobanzii ROBOR la 6 luni plus o marja al carei nivel nu va depasi marja aplicata conform contractului de credit inainte de efectuarea conversiei. Marja va include nivelul total al comisioanelor percepute de catre institutia de credit si cheltuielile obligatorii legate de finantare, in toate etapele finantarii. Marja nu include costul aferent efectuarii formalitatilor de publicitate, prima de garantare, penalitatile percepute conform contractului de finantare si alte costuri conexe finantarii.

Citeste si:

Asociația Montană Carpați lansează proiectul "Plasticul apă nu se...

Discutiile pe noua solutie luata in calcul de Finante au inceput in prima parte a lunii februarie, cand ministrul Darius Valcov, care a demisionat intre timp, s-a intalnit cu bancile care au dat credite in franci elvetieni. La acel moment, Valcov a precizat doar ca "se lucreaza la un produs nou". Ulterior, reprezentanti ai bancilor in cauza au afirmat ca este vorba despre o schema de conversie in lei a creditelor in franci, cu discount, iar statul sa garanteze pentru 50% din soldul ramas, in conditiile in care valoarea garantiilor aferente creditelor s-a redus la circa jumatate.

Cele mai multe institutii de credit care au participat la discutii nu au primit propunerea lui Valcov cu entuziasm, sustinand ca reducerile de datorie care ar urma sa fie aplicate trebuie aprobate de actionari. Discutiile pe "noul proiect" au fost inghetate o perioada, dupa cum afirma ministrul Finantelor la sfarsitul lui februarie, intrebat fiind in ce stadiu se afla cu aceasta varianta. El spunea la acel moment ca bancile nu au fost de acord cu schema propusa.

Citeste si:

reConstruct Forum 2023: Cât mai avem de așteptat până când...

Saptamana trecuta, Valcov a metinonat ca proiectul este in lucru la minister, intr-o forma avansata, lucrandu-se impreuna cu reprezentanti ai bancilor si ai BNR. Pe de alta parte, Banca Nationala a creat cadrul necesar bancilor pentru a realiza conversiile in lei fara a cere garantii suplimentare, chiar daca acestea nu mai acopera creditul, prin modificarea a doua regulamente. Cu alte cuvinte, conversia nu va fi tratata ca un credit nou, ci mai mult ca o restructurare.

Peste 75.000 de persoane fizice figureaza cu credite in franci elvetieni in bilanturile bancilor locale, iar 95% din imprumuturi sunt concentrate la sase banci. In realitate, numarul imprumutatilor in franci este mult mai mare, avand in vedere ca bancile au externalizat sau au vandut foarte multe astfel de contracte.

Din totalul debitorilor cu imprumuturi in franci inregistrate in bilanturile bancilor, aproape o treime (32%) se regasesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Romaneasca si 2% la OTP Bank. O treime dintre creditele in franci elvetieni (35%) au fost destinate achizitionarii de locuinte, 58% au reprezentat credite de consum cu ipoteca, iar alte 7% au fost alte credite de consum, potrivit datelor BNR.

Citeste si:

Guvernul își dă restanțele de toamnă. Legea pensiilor speciale,...

Clientii cu creditele in franci au invitat bancile la negocieri, alaturi de reprezentanti ai Asociatiei Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare (AURSF) si ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor (ANPC). Acestea ar urma sa aiba loc la sediul ANPC, care si-a asumat rolul de mediator, in cursul lunii aprilie, pentru prima saptamana fiind programate intalnirile preliminare.

Cele sapte banci invitate sunt Raiffeisen, Volksbank, Bancpost, Piraeus Bank, Banca Romaneasca, OTP si Credit Europe Bank.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe