Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) a realizat in perioada 19–27 octombrie o consultare care a vizat evaluarea impactului mutarii contributiilor de la angajator la angajat, in care 82% dintre respondentii IMM-uri au raspuns ca nu sustin trecerea contributiilor de la angajator la salariat, iar masura va avea efecte negative.

Sondajul a fost realizat sub forma unui sondaj derulat prin intermediul site-ului propriu.

Respondentii, in numar de 748, sunt: 37,7% microintreprinderi, 20,8% intreprinderi mici 17,5% intreprinderi mijlocii, 13,1% intreprinderi mari si 10,9% alte forme juridice.

“Evaluarea sistematica a impactului proiectelor de acte normative se face prin aplicarea Testului IMM. Analizele de impact si testul IMM trebuie sa vizeze intregul pachet de modificari legislative, in contextul in care incepand cu 1 ianuarie 2018 se vor aplica concomitent mai multe reforme”, a declarat luni, intr-o conferinta de presa, presedintele CNIPMMR, Florin Jianu, care afirma ca masura este facuta in graba.

Acesta spune ca exista si elemente pozitive in aceasta masura, de exemplu simplificarea platilor, insa aceste elemente trebuie pregatite, comunicate si asimilate in timp.

”Trecerea contributiilor de la angajator la salariat reprezinta o reforma ampla, cu implicatii multiple sociale si economice, fiind imperios necesar ca inainte de adoptarea unei hotarari in acest domeniu sa fie realizate analize de impact si testul IMM, potrivit art. 91 din Legea nr. 346/ 2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, potrivit careia initiatorii actelor normative trebuie sa evalueze efectele introducerii noii reglementari, mai intai si cu precadere, asupra activitatii intreprinderilor mici si mijlocii”, spun oficialii CNIPMMR.

La inceputul anului viitor se vor aplica concomitent mai multe reforme

Printre acestea se numara: trecerea contributiilor de la angajator la salariat; instituirea contributiei asiguratoare pentru munca de 2,25% in sarcina angajatorului; reducerea impozitului de la 16% la 10%; eliminarea deducerii personale pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei; cresterea salariului minim de la 1.450 lei la 1.900 lei; cresterea plafonului de incadrare ca microintreprindere de la 500.000 de euro la 1 milion de euro (in prezent, IMM din aceasta categorie platind impozit de 16% pe profit) si includerea in acest sistem de impozitare a tuturor contribuabililor care desfasoara activitati exceptate in prezent, scrie News.ro.
Citeste si:
Cum a înfometat Stalin Ucraina. Analiză Politico
Holodomor/ Cum a înfometat...

Reprezentantii Consiliului pentru IMM-uri spun ca este totodata necesara respectarea principiilor fiscalitatii, iar contribuabilii trebuie informati legat de modificarea/completarea Codului fiscal “prin lege, care intra in vigoare in termen de minimum sase luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”, precum si predictibilitatea impunerii, conform cu care trebuie sa se asigure “stabilitatea impozitelor, taxelor si contributiilor obligatorii”, “pentru o perioada de timp de cel putin un an, in care nu pot interveni modificari in sensul majorarii sau introducerii de noi impozite, taxe si contributii obligatorii”.

Conducerea CNIPMMR arata ca trecerea contributiilor de la angajator la salariat - asa cum este prevazut in proiectul OUG pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicat in pe 26 octombrie pe site-ul Ministerului Finantelor Publice – va avea efecte directe asupra angajatorilor si salariatilor: cresterea fiscalitatii pentru IMM-uri cu 0,5%; cresterea birocratiei pentru angajator, prin incheierea de acte aditionale la toate contractele individuale de munca; cresterea cheltuielilor administrative, privind actualizarea programelor informatice; eliminarea destinatiei precise a unor fonduri (garantare pentru plata creantelor salariale, concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale), ”contributia asiguratoare pentru munca de 2,25% virandu-se la bugetul de stat si acoperind de fapt deficitul bugetar”.

Citeste si:
Modificări în Codul Muncii. Când nu pot fi concediați angajații
Modificări în Codul Muncii....

Reprezentantii Consiliului afirma ca excedentul mare prevazut pentru 2017 la fondurile speciale de asigurari (Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, Fondul de accidente de munca si boli profesionale, asigurari de somaj) impunea reducerea contributiilor angajatorilor la aceste fonduri, nefiind justificata stabilirea valorii contributiei asiguratoare pentru munca la 2,25% in sarcina angajatorului.

”De asemenea, pentru atragerea investitiilor totalul contributiilor obligatorii ar trebui sa fie in Romania sub media de la nivel european (36,92%), si nu cu peste 1,82% mai mare decat aceasta medie: media contributiilor sociale suportate de angajator in UE este de 23,57%, comparativ cu minim 22,75% in Romania in prezent, care va deveni 2,25% incepand cu 1 ianuarie 2018”, adauga oficialii CNIPMMR.

Citeste si:
Kaufland lansează campania de brand de angajator „E TIMPUL PENTRU...
Kaufland lansează campania de...

In plus, media contributiilor sociale suportate de salariat in UE este de 13,35%, comparativ cu 16,5 in Romania, care va deveni 36,5% incepand cu 1 ianaurie 2018, pentru conditii normale de munca.

Legat de sondajul facut de CNIPMMR in randul IMM-urilor, cele mai importante efecte pozitive considerate de catre respondentii ca vor genera odata cu trecerea contributiilor de la angajator la salariat, au fost: pentru bugetul de stat - cresc veniturile bugetare ca urmare a cresterii salariilor, amenzilor, etc. (50%), niciun efect pozitiv (39%), salariatii vor cunoaste toate cheltuielile salariale ale angajatorului privind postul ocupat (11%).

84,3% dintre respondenti considera ca trecerea contributiilor de la angajator la salariat va avea efecte negative

Printre efectele negative considerate de respondenti ca vor considerate odata cu trecerea contributiilor de la angajator la salariat, au fost mentionate: cresterea birocratiei pentru angajator, prin incheierea de acte aditionale la toate contractele individuale de munca (69,6%), scaderea salariilor nete (67,6%), cheltuieli suplimentare privind actualizarea programelor informatice (64,8%), cresterea amenzilor ca urmare a cresterii salariului minim (59,7%), cresterea fiscalitatii asupra unor categorii de contribuabili (PFA, pentru drepturile de autor, veniturile din chirii, etc.) (48,3%), altele (10%).
Citeste si:
Cât de importante sunt contribuțiile la pensie și cum să le maximizați
Cât de importante sunt...

Intrebati daca sunt de acord cu introducerea unei taxe de 2% din fondul de salarii platit de angajator, 98% au mentionat ca nu sunt de acord.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.