Problema salariului minim este una intens dezbatuta de catre economisti. Unii se opun ideii de salariu minim, considerat o bariera de intrare pe piata muncii care ii afecteaza mai ales pe salariatii cel mai putin calificati, ce pierd contactul cu locurile de munca platite legal si depind fie de munca "la negru", fie de asistenta sociala, deci de guvern.

Problema salariului minim, dezbatuta

In acest fel, salariul minim poate fi considerat, spun acesti economisti, chiar o incalcare a dreptului la munca, pentru ca le interzice salariatilor saraci sa lucreze.

Pe de alta parte, alti economisti sustin salariul minim, pe care il leaga de anumite drepturi sociale precum dreptul la un "salariu decent".

In Uniunea Europeana, 22 din 28 de state au salarii minime, iar sase tari - Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda si Suedia - nu au stabilit un astfel de prag de intrare pe piata muncii, potrivit Eurostat.

Datele Eurostat arata ca, la 1 iulie 2016, dintre statele care aveau un salariu minim, cele mai mici salarii minime din Uniunea Europeana erau in Bulgaria (215 euro), Romania (276 euro), Ungaria (350 euro), Cehia (365 euro), Letonia (370 euro) si Lituania (380 euro), acestea fiind singurele state in care salariul minim este inferior pragului de 400 euro.

La polul opus, cele mai mari salarii minime erau la jumatatea anului trecut in Luxemburg (1.923 euro), Irlanda (1.546 euro), Olanda (1.537 euro) si Belgia (1.532 euro).

In ultimii sapte ani, salariul minim din Romania s-a dublat, de la 600 de lei in 2009 pana la 1.250 de lei in prezent

Noul guvern a anuntat deja ca va pune in aplicare de la 1 februarie 2017 promisiunea electorala a PSD, de a majora salariul minim la 1.450 lei, echivalent cu 321 euro, la cursul actual.

Aceasta masura nu are o acoperire in situatia economiei si ar putea reprezenta o veste proasta pentru multi antreprenori, a avertizat presedintele Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru.

”Acest avans, din perspectiva mediului de afaceri, nu este tocmai o veste buna. Raportul dintre salariul mediu si cel minim a depasit 50%, peste media europeana”, a spus Dumitru, pentru News.ro.

Castigul salarial mediu net la nivel national, care include atat salariile, cat si bonusurile sau tichetele de orice tip pe care le primesc angajatii, a ajuns in octombrie 2016 la 2.108 lei (469 euro), potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS).

Presedintele Consiliului Fiscal a avertizat ca patronii au multe optiuni pentru a ase adapta la n oul salariu minim, in functie de gradul de suportabilitate asupra afacerii.

Economistii pledeaza pentru o formula prin care sa fie legata cresterea salariului minim de anumiti indicatori economici, pentru a fi o masura sustenabila si nu una discretionara, politica.

Citeste si:

”Salariile cresc, este firesc, dar este foarte important ritmul de crestere. Daca este doar o masura politica, fara acoperire economica, am putea asista la avansul economiei negre sau gri”, a afirmat Dumitru.

Secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), Cristian Parvan, estimeaza ca aceasta masura ar putea duce la cresteri in lant ale salariilor tuturor angajatilor, iar cele mai dure efecte se vor simti in sectoarele economice cu un nivel tehnologic mai scazut, unde cei mai multi dintre angajati lucreaza pentru salariul minim.

”Un angajat care castiga in prezent 1.500 de lei va cere si el 100-200 de lei in plus. Efectele se vor simti insa diferit, dar cel mai dur in industriile cu un nivel tehnologic mai scazut, precum cea textila, mobila sau HoReCa, unde mare parte a angajatilor au salariul minim”
, a spus Parvan, pentru News.ro.

El avertizeaza ca unii patroni ar putea lua in calcul inclusiv sa taie din beneficiile angajatilor, sa treaca o parte din salariati pe jumatate de norma sau sa opereze concedieri.

Aceasta masura ar putea avea efecte bune doar daca va ajuta la iesirea Romaniei din capcana salariilor mici, prin stimularea crearii de produse si servicii cu o valoare adaugata mai mare, ceea ce ar duce la cresterea gradului de complexitate al muncii angajatilor si, implicit, la salarii mai mari.

Pentru aceasta este insa nevoie si de alte politici, de stimulare a inovatiei si de reforme structurale, care lipsesc din programele electorale, fiind putin populare, spun economistii.

Presedintele organizatiei Romalimenta, Sorin Minea, care este si proprietar al producatorului de carne Angst, considera ca unii patroni vor folosi aceasta masura ca pretext pentru cresterea preturilor, chiar daca nu cresterea salariilor va reprezenta principala cauza.

”Asupra preturilor au, insa, efect mult mai mare scumpirile materiilor prime de anul trecut si devalorizarea leului de la finalul lui 2016. Exista pierderi financiare cauzate de devalorizarea leului, la rulaje de milioane de euro se simte”, a spus Minea, pentru News.ro.

El estimeaza ca preturile practicate de producatorii de carne ar putea creste si cu 5% in acest an, in special in cazul produselor cu o calitate mai buna, daca se pastreaza actualele conditii ale pietei.

Potrivti programului de guvernare, PSD si-a propus si cresterea accelerata a salariului minim pe economie, la 1.510 lei (335 euro) in 2018, 1.625 lei (361 euro) in 2019 si 1.750 lei (389 euro) in 2020, aceasta fiind considerata "varianta pesimista" a scenariului de evolutie economica.