Pachetul legislativ privind achizitiile publice, aprobat de Guvern si trimis Parlamentului

Ministrul Finantelor a facut aceste afirmati la finalul sedintei Executivului in care s-a aprobat proiectul legislativ referitor la achizitiile publice, document care include masuri destinate sa asigure un cadru legislativ prin care achizitiile publice sa fie concepute astfel incat sa asigure "o crestere inteligenta, ecologica si favorabila incluziunii sociale.

De asemenea, se urmareste reducerea costurilor pe termen mediu si lung prin introducerea conceptului "value for money" in criteriile de atribuire, astfel incat se ia in vedere costul intregului ciclu de viata al produsului, serviciului, lucrarii achizitionate si nu numai "pretul cel mai scazut". Potrivit proiectului de lege, autoritatea contractanta atribuie contractul de achizitie publica ofertantului care a depus oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic.

"Functie de obiectul contractului, identificarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic se va realiza pe baza criteriului «pretul cel mai scazut» sau pe baza criteriului «costul cel mai scazut», care are la baza costurile pe durata de viata a obiectului achizitiei publice, sau pe baza criteriului «cel mai bun raport calitate-pret», care sa includa aspecte calitative, de mediu si/sau sociale, astfel incat autoritatile contractante sunt incurajate sa ia in considerare si alti factori, nu exclusiv pretul. Criteriul «pretul cel mai scazut» nu va fi utilizat in cazul procedurilor de atribuire privind servicii intelectuale si care prezinta un grad de complexitate ridicat, ci doar criteriul «cel mai bun raport calitate-pret»", se arata intr-un comunicat emis de Biroul de presa al Guvernului.

Citeste si:

Parlamentul a aprobat bugetul de stat pentru anul 2024

Procedurile de atribuire reglementate de proiectul de lege raspund directivelor CE in domeniu si se aplica in cazul atribuirii contractelor de achizitie publica/acordurilor-cadru a caror valoarea estimata, fara TVA, este egala sau mai mare decat 22.908.118 lei, pentru contractele de achizitie publica/acordurile-cadru de lucrari, 591.918 lei, pentru contractele de achizitie publica/acordurile-cadru de produse si de servicii, 3.312.975 lei pentru contractele de achizitie publica/acordurile-cadru de servicii care au ca obiect servicii sociale si alte servicii specifice prevazute de proiectul de lege (servicii de sanatate, servicii sociale si servicii conexe, servicii sociale administrative, servicii de invatamant, servicii hoteliere si de restaurant etc.), scrie MEDIAFAX.

"O autoritate contractanta va avea dreptul sa achizitioneze direct produse sau servicii in cazul in care valoarea estimata a achizitiei, fara TVA, este mai mica decat 66.259,5 lei, respectiv lucrari, in cazul in care valoarea estimata a achizitiei, fara TVA, este mai mica decat 265.038 lei. De asemenea, potrivit proiectului, va fi reglementata posibilitatea ca autoritatile contractante sa se consulte in mod transparent si util cu piata in vederea obtinerii unui raspuns, cu privire la evolutiile cu caracter tehnic si financiar din domeniul achizitiei publice pentru care se intentioneaza aplicarea unei proceduri publice competitive si transparente. In comparatie cu legislatia in vigoare, duratele minime ale procedurilor de atribuire vor fi mai scurte. Pentru reducerea timpului si cresterea eficientei, se va introduce obligativitatea utilizarii mijloacelor electronice pe tot parcursul procedurii de atribuire incepand cu luna aprilie 2017 pentru unitati de achizitii centralizate si din octombrie 2018 pentru toate unitatile contractante. Unitatile de achizitie centralizate vor fi create, in baza acestui proiect, pentru a simplifica procesul de achizitii publice si a elimina erorile din cadrul procedurii de atribuire cauzate de lipsa personalului specializat", se arata in comunicat.

Citeste si:

Bacșișul va fi impozitat cu 10% începând din 2023

Alt element de noutate consta in posibilitatea ca, in vederea participarii la o procedura publica de atribuire, ofertantii sa depuna initial un document unic de achizitie european in format electronic (DUAE), urmand ca numai ofertantului clasat pe primul loc sa ii fie solicitate documentele care atesta indeplinirea cerintelor cuprinse in documentele achizitiei.

Astfel, autoritatile contractante sunt indemnate sa negocieze cu operatorii economici termenii contractuali, avand posibilitatea de a realiza achizitii care sa corespunda nevoilor lor. Este incurajata si utilizarea achizitiilor centralizate, avand ca efect simplificarea procesului de atribuire, reducerea costurilor de tranzactionare, profesionalizarea procesului de atribuire a achizitiilor publice, in vederea utilizarii eficiente a fondurilor publice.

Autoritatea contractanta va avea posibilitatea sa efectueze plati corespunzatoare partii/partilor din contract indeplinite de catre subcontractantii propusi in oferta, pentru servicii, produse sau lucrari furnizate contractantului potrivit contractului dintre contractant si subcontractant, la solicitarea subcontractantilor propusi. In cazul in care se constata existenta vreunui caz de excludere, va exista posibilitatea inlocuirii subcontractantilor propusi.

Citeste si:

Cîțu: Dacă totul merge bine, ar trebui să avem un buget aprobat...

Un alt capitol al proiectului vizeaza conditiile, expres mentionate, in care un contract de achizitie publica poate fi modificat pe durata executarii acestuia, fara organizarea unei noi proceduri de atribuire, precum si cazurile care conduc la denuntarea unui contract de achizitie publica de catre autoritatile contractante.

Totodata, este reglementata obligatia autoritatilor contractante de a motiva decizia de a nu imparti pe loturi un contract de achizitie publica, in cazul in care aleg sa ia o asemenea decizie, in scopul incurajarii participarii cat mai vaste a intreprinderilor mici si mijlocii, la procedurile publice de atribuire, dar este reglementata si posibilitatea de a limita numarul de loturi care pot fi atribuite unui singur ofertant, astfel incat decizia de atribuire sa prezinte avantaje pentru autoritatea contractanta, fiind incurajata atribuirea unor contracte de o valoare mai mica mai multor ofertanti, comparativ cu atribuirea contractului catre un singur ofertant.

Citeste si:

Drumul spre a deveni expert în achiziții publice

Un alt aspect reglementat de proiectul de lege vizeaza prevenirea neregulilor si a actiunilor care pot conduce la conflicte de interese. Proiectul de lege redefineste conceptul "conflict de interese" in sensul extinderii spectrului definit de actuala legislatie, care se rezuma la relatii de rudenie sau capital. Conform proiectului de lege, «prin conflict de interese se intelege orice situatie in care membrii personalului autoritatii contractante sau al unui furnizor de servicii de achizitie care actioneaza in numele autoritatii contractante, care sunt implicati in desfasurarea procedurii de atribuire sau care pot influenta rezultatul acesteia au, in mod direct sau indirect, un interes financiar, economic sau un alt interes personal, care ar putea fi perceput ca element care compromite impartialitatea sau independenta lor in contextual procedurii de atribuire»", se mai arata in comunicat.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe