Numarul companiilor intrate in insolventa in ultimul an este in scadere, insa impactul acestora asupra economiei este mai important prin efectul de domino creat, potrivit unei analize efectuata de compania CITR, specializata pe piata de insolventa.

"Analizand situatia financiara a companiilor din Romania ce au o cerere de insolventa depusa, am realizat ca este vorba despre multe companii medii si mari, companii ce genereaza venituri importante la bugetul de stat, angajeaza multe persoane si care sunt responsabile pentru alte business-uri pe orizontala si pe verticala. Problemele lor financiare sau eventuala lor stare de insolventa ar afecta mai multe companii prin efectul de domino decat multitudinea de companii mici ce au intrat in insolventa la inceputul crizei financiare. Desi statisticile par incurajatoare prin scaderea numarului insolventelor, credem ca motivele de ingrijorare raman, prin dimensiunea efectului acestora", a declarat Andreea Cionca-Anghelof, asociat coordonator CITR.

Potrivit datelor ONRC, in perioada ianuarie-iulie 2015 numarul companiilor care au intrat in insolventa a scazut cu 56,8% fata de aceeasi perioada a anului precedent. Aproape 230 de companii cu active de peste un milion de euro fiecare aveau cel putin cate o cerere de deschidere a procedurii de insoventa depusa la finalulul lunii august 2015, scrie MEDIAFAX.

Aceste companii au avut cifre de afaceri de 5,4 miliarde de euro in 2014 (aproximativ 3,6% din PIB), au circa 55.000 salariati (echivalentul numarului de salariati din intreg sistemul
bancar romanesc) si inregistrau, la finalul anului 2014, datorii totale de 4,87 miliarde de euro (3,2% din PIB), dintre care 0,35 miliarde de euro catre ANAF, conform CITR.

Pe de alta parte, marii contribuabili datorau bugetului de stat 10,5 miliarde de euro la finalul lunii iunie 2015, cu circa 25% mai mult decat in urma cu un an.

"1,4 miliarde de euro nu fusesera incasati la scadenta la sfarsitul lunii iulie 2015, din cauza lipsei de lichiditati a companiilor ce initiasera plata prin bilete la ordin, cecuri etc. (refuzuri la plata cu instrumente de debit). Suma neincasata este cu 35% mai mare fata de aceeasi perioada a anului trecut, desi numarul operatiunilor refuzate la plata a scazut cu 25%. Suma medie refuzata la plata a crescut cu 79%, de la 15.100 euro la 27.200 euro", arata CITR.

Citeste si:
5 pași esențiali pentru alegerea unei companii de împrumut online
5 pași esențiali pentru...

In ultimul an, in ciuda scaderii numarului refuzurilor la plata, a crescut valoarea sumelor neacoperite de numerar, ceea ce arata ca unele societati nu incaseaza sume din ce in ce mai mari, ceea ce le-ar putea ridica probleme de lichiditati pe termen mediu, noteaza compania.

"Avand in vedere cresterea sumei medii a refuzurilor la plata, tragem concluzia ca refuzurile la plata sunt facute de companii mari, in consecinta, ele sunt cele care nu incaseaza sumele datorate. Ceea ce vine ca un argument in plus pentru concluzia analizei noastre ca societatile medii si mari sunt cele care incep sa resimta probleme de cashflow, lichiditate si, in consecinta, se confrunta cu situatii de indatorare si supraindatorare"
, a mai spus Cionca-Anghelof.

Cele mai afectate domenii sunt, in ordine, constructiile, industria, serviciile si comertul.

Citeste si:
INS: Rata șomajului din România a ajuns în august la 5,4%, în...
INS: Rata șomajului din...

Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.