Banca Nationala este de acord cu impartirea poverii intre clienti si banci, dar sunt necesare masuri echilibrate si rationale, care sa se aplice de la caz la caz, intrucat situatiile sunt foarte diferite la nivelul intregului portofoliu de credite in franci elvetieni.

"Vorbim de masuri rationale si echilibrate ca solutii la problemele creditelor in franci elvetieni, suntem pentru impartirea poverii, dar intr-o maniera echilibrata. Parerea mea este ca bancile vor raspunde favorabil cererilor clientilor cu probleme, pentru ca este si in interesul lor. Marja de reducere aplicata depinde insa de la o banca la alta", a declarat vineri seful bancii centrale, Mugur Isarescu, intr-o conferinta de presa.

El a reiterat solutiile-cadru convenite joi de conducerea BNR impreuna cu bancile care au in portofolii credite in franci elvetieni si cu Asociatia Romana a Bancilor (ARB). Astfel, cele trei parti au agreat o serie de solutii pe care bancile le pot oferi clientilor individual, fara a fi limitate doar la acestea.

"Pentru a rezolva aceste probleme individuale, bancile comerciale au la dispozitie o serie de solutii optionale consistente cu principiul impartirii poverii ajustarii (burden - sharing) aplicat si pe plan international", a transmis joi BNR, printr-un comunicat.

Masurile vizeaza mentinerea ratelor lunare in lei aferente creditelor in franci elvetieni la un nivel apropiat celui din luna decembrie 2014, conversia creditelor in lei la cursul zilei si/sau acordarea unui discount privind cuantumul servicului datoriei, reducerea temporara a ratei dobanzii pentru a compensa efectul aprecierii francului elvetian sau flexibilizarea mecanismului de rescadentare si a duratei in raport cu capacitatea financiara a debitorilor, prin aplicarea prevederilor "Electoratei" imbunatatite.

Totodata, bancile vor avea in vedere simplificarea procedurilor administrative si intarirea protectiei debitorilor in raport cu banca, astfel incat in procesul rescadentarii creditelor sa nu se inaspreasca termenii contractului de credit precum rata dobanzii, comisioane sau solicitarea constituirii de noi garantii. Isarescu a mentionat ca ARB va furniza mai multe detalii despre ofertele fiecarei banci in parte, cu solutiile pe care le va propune clientilor si ce marje de reducere isi pot permite din costul unui credit.

Citeste si:
Dolarul american a ajuns să valoreze mai mult decât euro în România
Dolarul american a ajuns să...

"Cand apar asemenea socuri externe, sunt exogene, precum un seism, nu le stie nimeni dinainte, de aceea sunt si periculoase. Cea mai buna abordare este sa lasi lucrurile sa se aseze, pentru ca pot sa apara replici, miscari in ambele directii. In plus, aici e vorba de bani multi, fie ca vorbim de debitori, fie ca e vorba de banci. Nu este bine sa se lucreze la emotie puternica si in pripa, regula este ca masurile luate in pripa pot fi mai daunatoare decat altceva", a punctat seful BNR.

El a exemplificat ca, daca s-ar fi luat o masura urgenta de fixare a cursului in urma cu doua saptamani, cand deprecierea leului fata de francul elvetian era de 22%, in conditiile in care in prezent a ajuns la 14%, ramanea o diferenta de 8 puncte procentuale neacoperita, reprezentand costuri inutile care trebuiau suportate de cineva.

In plus, masura ar fi fost nedreapta fata de firmele elvetiene din Romania, care aveau la finele anului 2013 investitii de 2 miliarde echivalent euro, cu aproape 60.000 de salariati, care ar fi fost afectati in detrimentul celor 75.000 de debitori in CHF. Guvernatorul a reluat ideea transmisa de BNR in ultimele doua saptamani, potrivit careia o masura administrativa este contraproductiva, dar si "impotriva legii si ar suna ca o nationalizare".

Citeste si:
În ce procent au încredere românii în Iohannis, Ciucă sau Ciolacu?...
În ce procent au încredere...

"Nu credem ca poate fi adoptata o solutie generala - si acesta va fi mesajul pe care il vom transmite Parlamentului - ci mai multe solutii diferentiate, noi lucram la ele", a punctat Isarescu.

El a motivat aceasta pozitie, aratand ca imprumuturile in franci elvetieni nu reprezinta un risc intrucat au o pondere sczuta in PIB si in totalul creditelor, fiind concentrate la un numar redus de banci. Totodata, acestea sunt foarte variate in functie de venituri, destinatia, volumul si scadenta creditului, precum si dupa gradul de indatorare a debitorilor.

Astfel, un sfert dintre cei 75.412 debitori in franci elvetieni detin 1% din stocul de credite, cu valori imprumutate sub 4.000 CHF, si tot atatia cumuleaza 67,5% din totalul finantarilor, cu sume de peste 47.000 CHF. Un alt sfert se incadreaza la imprumuturi intre 18.000 si 47.000 CHF, cu o pondere de 24,5% din stocul creditelor, iar restul au credite intre 4.000 si 18.000 CHF, reprezentand 7,1%.

Citeste si:
Ciolacu, despre intenția de a desființa Pilonul II de pensii
Ciolacu, despre intenția de a...

Jumatate dintre datornicii la banci in franci elvetieni au venituri lunare sub 1.500 de lei. Totodata, trei sferturi dintre acestia castiga mai putin de 2.500 de lei pe luna.

Putin peste 10% (11,5%) dintre debitori au venituri cuprinse intre 2.500 de lei si 3.500 de lei, 7% ajung cu salarii pana la 5.000 de lei, 3% castiga intre 5.000 si 7.000 de lei si 3,5% au castiguri de peste 7.000 de lei lunar. Isarescu a afirmat ca trei banci detin un portofoliu de 77% din volumul creditelor in franci elvetieni. "Debitorii cu venituri lunare medii sub 2.500 de lei sunt supraindatorati ca urmare a deteriorarii veniturilor in timpul crisei si aprecierii francului elvetian. Nu se pot trata similar debitorii cu venituri sub 700 de lei, care au un grad de indatorare de 184% si debitorii cu venituri peste 7.000 de lei, care au un grad de indatorare de 26%. Numai bine am aprinde aici un fitil cu o abordare generala", a afirmat Isarescu.

Citeste si:
România va cumpăra 32 de avioane F-35, valoarea contractului...
România va cumpăra 32 de...

O treime dintre creditele in franci elvetieni (35%) au fost destinate achizitionarii de locuinte, 58% au reprezentat credite de consum cu ipoteca, iar alte 7% au fost alte credite de consum.

"In cadrul creditelor de consum cu ipoteca se gaseste o diversitate de situatii, unii si-au luat masina, altii au calatorit in strainatate, asta e una dintre libertatile pe care le-am cucerit dupa 1989", a punctat seful bancii centrale. Scadenta reziduala medie este de 13,2 ani in totalul creditelor in franci elvetieni. Circa 40% din credite au scadenta reziduala sub 5 ani, iar in alte 40% din cazuri scadenta depaseste 15 ani.

In Romania, creditele in franci elvetieni reprezinta 1,4% din PIB, de 5 ori mai putin decat in Polonia si de 7 ori mai putin decat in Ungaria. Ponderea finantarilor in franci in totalul creditului acordat firmelor si populatiei este de 4,5%, in timp ce in Polonia si Ungaria se consemneaza niveluri de 3, respectiv 5 ori mai mari.

De asemenea, 7,7% din creditele imobiliare din Romania sunt denominate in franci elvetieni, fata de peste 37% in Polonia.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.