Faureiul, orasul natal al lui Banel Nicolita, traieste tot in minutul 70 al meciului Real Madrid - Steaua. Despre autogolul mijlocasului "Jardel" se vorbea pe drumul ciuruit, printre blocurile ca niste cutii de chibrituri supraetajate, la singurul semafor din Faurei, si acela stricat, la carciuma. Pana si preotul comenteaza minutul nefast din partida cu galacticii. Familia lui Banel Nicolita a ramas impietrita de suparare. Petrica, unul dintre cei cinci frati ai lui Banel, deschide poarta.

Nici mama stelistului, nici fratele nu ridica privirea din pamant decat pentru doua-trei vorbe. "Nimeni n-a vrut sa se intample asa", incepe, sfioasa, Marcela Nicolita, in timp ce-si spala mainile la robinetul din curte.

Toti sunt murdari si se rusineaza. Lucrau de zor la o casa cu etaj, pentru care Banel le-a trimis 400 milioane de lei vechi. "Am vorbit cu el dupa meci, i-am zis mama, stai linistit, ca daca si noi il certam, cine sa-l mai apere?", se deschide la vorba femeia de 44 de ani.

Ea povesteste ca nu s-a putut ridica din pat, "de suparare", in ziua de dupa meci. Despre momentul autogolului nu spune nimic, doar da anemic din cap.

Citeste si:

Fotbalul ii aduce aminte de "greutati", laitmotivul vietii lui Banel Nicolita. Privirea resemnata ii dispare femeii, cand isi arunca ochii peste unul dintre peretii casei vechi: o poza cu Banel in clasa a patra, alta cu el in tricoul Stelei, articole decupate din ziare, un poster inramat cu echipa ros-albastra. "Ma uit la toate meciurile ca sa-l mai vad, ca mi-e dor de el", spune tanti Marcela.

Familia il apara cu slapii

intre timp, apare si Aurel Nicolita. in varsta de 23 de ani, fotbalist, el apara poarta formatiei locale, Unirea Faurei. "A fost numai 10% vina lui Banel", vobeste cu patos. Apoi, asaza doi slapi in fata usii si arata spre ei cu piciorul, imaginand doua bare. Se pune in lateralul "portii" si imita miscarea portarului Cernea din faza autogolului. "N-avea ce sa caute acolo, toata lumea a spus asa", conchide, sigur pe el.