In ziarul de ieri, Valentin Ceausescu a rememorat pentru cititorii ProSport primele contacte avute cu fotbalul romanesc, dar si lupta surda pentru suprematie intre Securitate, organismul ce o sustinea pe Dinamo, si generalii de Armata, fideli Stelei.

Drumul printre amintirile pe care s-a asternut praful il relaxeaza pe interlocutor. Barierele de comunicare - ridicate de un om reticent la dialoguri cu presa - existente la inceput cad una cate una. Cum au sarbatorit la Sevilla, nebunia doborarii recordului de invincibilitate de catre Steaua, comanda de retragere de pe teren din ‘88 la finala de Cupa, gesturile lui Andone din ‘89 la acel Steaua - Dinamo 2-1. La toate, Valentin Ceausescu raspunde completandu-si vorbele cu gesturi largi, ce tradeaza implicare si pasiune.

Tonul devine rece si dezinteresat cand vine vorba despre ceea ce se petrece azi, dar urca din nou in momentele in care ne intoarcem in trecut. Valentin Ceausescu a avut ceva din entuziasmul omului care s-a trezit pus in fata unui cufar vechi in care au fost inghesuite momentele copilariei si clipele tineretii. La inceput, nu l-a recunoscut si a ezitat sa se apropie. Dar cand si-a dat seama despre ce este vorba, s-a metamorfozat dintr-un domn serios spre ursuz intr-un barbat volubil, chiar glumet. "si cate ar mai fi fost de spus...", e fraza pe care Valentin Ceausescu a aruncat-o dupa ce am convenit incheierea interviului. Un ghimpe lasat, mai in gluma, mai in serios de omul care, fara indoiala, mai are puse la pastrare amintiri de valoare. Pentru el, dar si pentru ceilalti.

PRO: Cum a fost la Sevilla?
VALENTIN: imi amintesc ca inaintea meciului in cele trei zile cat am stat acolo, am vorbit foarte mult cu jucatorii. Le-am insuflat, cred eu, incredere si mai departe ei au jucat foarte bine, depasindu-si un adversar, cel putin teoretic, superior.

PRO: V-ati intalnit cu regele Spaniei?
VALENTIN: Eu nu am vazut meciul de la tribuna oficiala. Am stat cu fetele (n.r. - sotiile fotbalistilor) si la pauza a venit ambasadorul Romaniei in Spania pentru a ma chema in loja regelui. M-am dus, i-am spus "Buna ziua" si cand a inceput sa imi transmita mesaje pentru acasa, m-am scuzat si am mers la vestiare, unde ma asteptau baietii. intotdeauna mergeam inainte de meci si la pauza la cabine sa vorbesc cu ei.

PRO: Cum ati sarbatorit acel succes?
VALENTIN: Fara prea mare fast. Baietii erau obositi dupa un meci de 120 de minute, caruia i s-a adaugat suspansul loviturilor de departajare. Am mers la hotel si cei de acolo ne-au asteptat cu sampanie. Am ramas cu impresia ca desi erau spanioli s-au bucurat ca am batut Barcelona, echipa care, in paranteza fie spus, avea pregatit un banchet gigantic in tot orasul. Cei de la hotelul nostru insa au tinut cu noi.

PRO: Ce ne puteti spune despre primele primite de stelisti? E adevarat ca i-ati ajutat sa aduca valuta in tara?
VALENTIN: Asta cu valuta e inventie. Prima lor a fost de 20.000 de lei din partea Ministerului de Finante, in conditiile in care Dinamo si Craiova primisera cate 80.000 de lei cu cativa ani inainte doar pentru ca se calificasera in semifinale. Un alt paradox al acelor vremuri.

Citeste si:

PRO: S-a compensat cu celebrele ARO...
VALENTIN: Da. Armata a obtinut aprobari pentru cate un ARO si baietii cu initiativa din lot au avut grija sa le vanda inainte sa apuce macar sa le vada... Foarte bine au facut, pentru ca au luat si cate 200.000 de lei pentru o masina, chiar daca nu era noua. si-au facut treaba cu ele!

PRO: A fost Lacatus (n.r.- foto) slabiciunea dumneavoastra?
VALENTIN: Da, dar incercam sa nu i-o arat. Era mai rebel si imi placea. Chiar si atunci imi spunea: 'Abia astept sa plec de la Steaua sa va bat cu alta echipa>>. Ma amuza teribil si ii raspundeam ca deja el este Steaua.

PRO: Conducatorii de azi ai Stelei nu au aceeasi parere...
VALENTIN: Nu ma intereseaza. Oricum, Steaua de azi nu are nicio legatura cu Steaua de atunci.
PRO: Mai tineti cu Steaua?
e Cu Steaua din ‘86.

PRO: L-ati cunoscut pe Gigi Becali?
VALENTIN: Nu.

PRO: Ce parere aveti despre faptul ca la 20 de ani de la Sevilla...
VALENTIN: Nu am nicio parere. Pur si simplu, ceea ce se intampla acum nu ma intereseaza.

PRO: Era vorba de sarbatorirea unei performante de atunci.
VALENTIN: Am participat la acea sarbatoare, organizata la Corbeanca.