7 Mai 1986 - 7 mai 2006. Suntem la aproape douazeci de ani departare de cea mai mare performanta a fotbalului romanesc. Steaua a invins atunci Barcelona in finala CCE si parea ca sportul-rege se va inclina definitiv in fata iuresului balcanic. A fost seara reverentelor si a muncii rasplatite firesc.

In era Stelei dezlantuite, inainte de primul fluier de la Sevilla, generatia pustilor ramasi acasa isi tuguia mandra buzele si recita, lacrimand printre jucarii, numele unor idoli despuiati de secrete: Dukadam, Iovan, Bumbescu, Belodedici, Barbulescu, Balan, Balint, Bölöni, Majearu, Piturca, Lacatus.

Asupra tuturor veghea capitanul legendelor inventate numai pentru romani, Tudorel Stoica. La capatul unei lupte de poveste, Balint si Lacatus, umar la umar cu vrednicia lui Duckadam si exuberanta noastra, au risipit secretele unui miracol fara frontiere.

Prezentul a surprins Steaua departe de Barcelona, atat de departe incat amintirea unei seri magice ni s-a cuibarit in suflet. Azi, dupa 20 de ani de sperante ingropate in statistici, avem datoria sa ne cinstim eroii.

Citeste si:

Sevilla, dupa doua decenii

12 din cei 16 magnifici au inceput sarbatoarea inca de ieri, cand au participat la evenimentul organizat de cotidianul ProSport.

Revederea a fost emotionanta. Stelistii s-au pupat cu foc, ca si cum nu se mai vazusera de 20 de ani. Au glumit, au ras, si-au amintit de clipele de glorie... Duckadam a fost intampinat de fostii colegi cu zambetul pe buze: "A venit Duka! S-a trezit ursul din barlog!", aluzie la faptul ca portarul-minune are ceva kilograme in plus.