Piloti mai rapizi ca masinile

Magazinul F1 Racing a demonstrat cu exemple ca valoarea monopostului poate fi un factor secundar in cistigarea unui campionat de Formula 1 atita timp cit pilotul este deosebit de talentat. Schumacher, Senna sau Fangio au cistigat titluri, desi aveau masini mai lente.

Cit din meritele cistigarii unei curse de Formula 1 revine pilotului si cit monopostului este una dintre problemele care cu greu par sa isi gaseasca rezolvare in conditiile in care nu exista un alt sport in care echipamentul sa conteze atit de mult. Numarul din decembrie/ianuarie al magazinului "F1 Racing" pare sa fi gasit o solutie la aceasta dilema, fiind trecuti in revista toti pilotii care au reusit sa cistige cel putin o data titlul de campion mondial, la volanul unor monoposturi inferioare celor ale adversarilor.

Alonso - ultimul outsider

Exemplul cel mai recent este al lui Fernando Alonso, care a cistigat campionatul cu Renault R25, desi monopostul MP4-20, al celor de la McLaren-Mercedes, a fost mai rapid in 2005. De altfel, Raikkonen si Montoya au cistigat 10 dintre cele 19 curse ale sezonului, Alonso compensind minusurile prin abordarea tactica a campionatului. Precedenta performanta fusese bifata de Michael Schumacher, care in urma cu un deceniu cistiga primul sau titlu in F1. Masina Renault FW 17, a lui Damon Hill, de la Williams, era evident mai buna decit monopostul lui Benetton, Renault B 195, pilotat de Schumi, titlul fiind decis de maiestria neamtului.

Senna: "Ce naiba ati facut in vacanta?"

La inceputul lui 1991, cind Ayrton Senna s-a urcat in monopostul McLaren cu motor Honda, in testele din presezon, "i-a intrebat pe inginerii japonezi ce naiba au facut in vacanta de iarna". Noul Williams FW 14, cu motor Renault, pilotat de Nigel Mansell, era mult mai redutabil, insa brazilianul a fost cel sarbatorit la sfirsitul anului. In 1986, Alain Prost (McLaren MP4/2C - TAG) devenea campion, desi pleca din postura de outsider in lupta cu pilotii lui Williams Honda, Nigel Mansell si Keke Rosberg. Acesta din urma fusese, la rindul sau, invingator surpriza in 1982, cu Williams FW08. Alti mari campioni mondiali cu masini modeste au fost Jody Scheckter (1979), cu Ferrari 312 T4, Niki Lauda (1977), Ferrari 312 T2, Jackie Stewart (1973), cu Tyrrell 006, Graham Hill (1968), cu Lotus 49, Denny Hulme (1967), cu Brabham BT20, John Surtees (1964), cu Ferrari 158, Mike Hawthorn (1958), cu Ferrari Dino 246, si Juan Manuel Fangio (1956), cu Lancia-Ferrari D50.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe