Florentin Petre s-a nascut pe 15 ianuarie 1976 in Bucuresti intr-o familie marcata de iubirea pentru Rapid. Tatal sau era un mare fan al giulestenilor si il ducea pe Florentin pe stadionul de langa podul Grant unde ii povestea despre istoria clubului, il invata sa il iubeasca pe Dan Coe, dar si pe fotbalistii care jucau atunci in Grant: Nae Manea sau Rica Raducanu. Mai mult, impreuna cu mai multi prieteni, mergea si pe stadionul viitoarei rivale din Ghencea si a fost martorul performantei din 1986 a stelistilor, cand acestia au cucerit Cupa Campionilor Europeni.

Destinul avea insa pregatit un alt club pentru el. In 1988, mama sa a aflat ca formatia Victoria organizeaza o selectie pentru copii si asa a ajuns in curtea lui Dinamo, acolo unde avea sa se nasca si cea mai mare pasiune a lui: clubul din Stefan cel Mare si culorile alb-rosu.

In scurt timp, a trecut de la fotbalul in curtea scolii la fotbalul pe terenurile "cainilor", unde a jucat 6 ani, din 1988 pana in 1994.

De atat a avut nevoie Petre sa faca saltul la echipa mare, iar la varsta de 18 ani si 9 luni debuta in Liga I, intr-un meci castigat de Dinamo cu 2-0 in fata Universitatii Cluj si in care a reusit sa si marcheze primul sau gol. Din cauza varstei fragede, in acel sezon a jucat doar 7 partide pentru alb-rosii, iar in anul urmator a fost imprumutat la UTA, formatie pentru care a bifat 9 jocuri si a inscris 3 goluri.

In 1995 a revenit la gruparea din Stefan cel Mare si a inceput sa evolueze constant, cu foarte multa daruire, fapt ce l-a facut in foarte scurt timp unul dintre cei mai iubiti fotbalisti ai "cainilor". "Piticul", asa cum i se spune, a strans de atunci nu mai putin de 11 sezoane consecutive in tricoul alb-rosu pentru care a evoluat in 252 de partide si a inscris 42 de goluri, castigand trei campionate.

Sezonul 2000/2001 a fost unul de cumpana pentru Florentin pentru ca s-a imbolnavit de hepatita C, dar a si avut un accident la pescuit si a fost nevoit sa stea departe de gazon mai mult de un an. Cum un necaz nu vine niciodata singur, l-a pierdut si pe unul dintre cei mai buni prieteni, "unicul capitan" al lui Dinamo, Catalin Haldan, care a decedat pe teren. Cand a revenit insa pe teren, a facut-o cu si mai mare ambitie.

Petre are in palmares cinci Cupe ale Romaniei castigate cu Dinamo in anii 2000, 2001, 2003, 2004 si 2005, precum si o Supercupa a Romaniei, in 2005. In cupele europene, fotbalistul a strans 28 de jocuri si 4 goluri alaturi de colegii de la Dinamo.

Pe fondul evolutiilor constant bune de la echipa de club, in mod firesc a venit si prima convocare la echipa nationala, lucru care s-a intamplat in anul 1998. Florentin Petre a debutat in tricoul reprezentativei, la data de 19 august, intr-un meci cu Norvegia, incheiat la egalitate, scor 0-0. De atunci si pana in prezent, au urmat alte 51 de meciuri sub tricolor in care a si reusit sa puncteze de 6 ori. Tot pentru prestatiile de la nationala, mai exact pentru calificarea la EURO 2008, fotbalistul a fost decorat de presedintele Romaniei, Traian Basescu, cu "Medalia Meritul Sportiv".

In anul 2006, Florentin Petre se afla la final de contract cu Dinamo si a primit o oferta de la campioana Bulgariei, TSKA Sofia, pe care a decis sa o accepte. Simtea ca si-a facut datoria pentru culorile clubului din Stefan cel Mare si, dupa cum ii place sa spuna, "doar el si discobolul de la intrarea in stadion au stat mai mult pe la Dinamo". A semnat un contract pe trei ani, valabil de la 1 iulie 2006 si urma sa primeasca un salariu stagional de 200.000 de euro. La echipa de la sud de Dunare a stat doar doua sezoane, in care a jucat 50 de meciuri si a marcat 21 de goluri, el reusind sa castige titlul de campion in sezonul 2007/2008.

La inceputul sezonului 2008/2009, TSKA Sofia a fost implicata intr-un scandal din cauza problemelor financiare, iar Federatia Bulgara de Fotbal a decis, la acel moment, ca gruparea sa fie retrogradata, ulterior revenindu-se asupra deciziei. In orice caz, clubul si-a pierdut locul in Liga Campionilor in favoarea rivalilor de la Levski Sofia, moment in care Florentin Petre a decis ca e bine sa plece: "Am fost sunat de impresarul meu, de domnul Becali, si m-a intrebat daca vreau sa merg la Terek Groznii pentru ca am o oferta de acolo. Bineinteles ca eu nu as fi plecat de TSKA Sofia daca nu ar fi fost problemele care au fost, dar asta este. Am avut mai multe oferte atunci, dar m-am gandit sa o aleg pe aceasta, sa merg in Rusia pentru ca aici este un campionat puternic".

Citeste si:

Mijlocasul roman sustine ca limba rusa este foarte grea, dar face tot posibilul sa fie cat mai bine inteles, acomodarea mergand mult mai usor si pentru ca a avut alaturi de el inca doi romani, Andrei Margaritescu si Daniel Pancu: "Cu limba rusa e destul de greu. Nu pot spune ca e un avantaj ca am jucat in Bulgaria, pentru ca nu se compara bulgara cu rusa. Ar fi un avantaj faptul ca antrenorul nostru, Viaceslav Groznii, vorbeste bulgara si asa ne mai intelegem. Mi-a venit usor sa ma acomodez aici pentru ca am avut doi romani langa mine, pe Margaritescu si pe Pancu. In afara de asta mai este la echipa si un bulgar cu care eu am jucat la TSKA aproape un an si jumatate".

Imediat cu a ajuns in Rusia, Petre, dar si ceilalti doi romani au fost cazati la un hotel luxos, unde li se ofera toate conditiile: "Modul in care locuim noi, cei trei romani, este super. Stam intr-un hotel de 4 stele, super dotat. La fiecare deplasare avem la dispozitia un charter, care ne duce peste tot. Ni se ofera conditii bune, pentru ca se vrea performanta de la noi. Se doreste foarte mult ca la anul sa mergem in Cupa UEFA".

Fotbalistul de doar 1,66 metri spune ca desi zona in care joaca fotbal, Groznii, este mai cunoscuta pentru conflictele militare in care a fost implicata, acum lucrurile stau cu totul altfel. De asemenea, patronul gruparii, Ramzan Kadirov, care este si presedintele din Groznii, este mai cunoscut pentru trecutul sau militar, dar Petre sustine ca atunci cand vine vorba de fotbal, conducatorul este total diferit: "Despre Groznii se stie mai mult de razboi, dar ce a fost inainte a fost dat uitarii. Acum este totul nou si lumea merge inainte. Stiu ca se aud multe si despre patronul nostru, dar de fapt el este un baiat extraordinar. Vine mereu la meciuri, are un loc special de unde ne urmareste. Vine mereu si vorbeste cu noi, e ca un prieten apropiat, nu avem nicio problema cu el. La fiecare meci el alege cel mai bun jucator si ii da o masina sau o suma de bani, iar la meciul cu Lokomotiv, cand am dat doua goluri, am luat eu masina, dar o impart frateste cu Andrei si Daniel".

Florentin apreciaza felul in care fanii isi incurajeaza echipa, dar sustine ca atmosfera nu se poate compara cu cea din Liga I, mai ales de la un derby Dinamo-Steaua: "Echipa e destul de iubita, iar la meciurile de acasa vin mereu suporteri si ne sustin frumos. Avem baza de pregatire la 300 de kilometri de Groznii si mergem la stadion doar la meciuri, nu prea are cum sa ne opreasca lumea pe strada. Atmosfera pe stadion e unica, vin suporterii, canta mereu si sunt alaturi de noi, dar sincer sa fiu nu se compara cu atmosfera din Romania. De fapt, nimic nu se compara cu un derby Dinamo-Steaua".

Mijlocasul nu a intalnit niciun roman in timpul pe care l-a petrecut in Groznii, iar comunicarea cu ceilalti conationali din campionatul Rusiei se face foarte anevoios, numai prin intermediul telefonului: "Aici in zona nu mai sunt alti romani, suntem doar noi trei, care jucam la Terek. Cel mai aproape e Florin Soava, dar si el e la o distanta de doua ore cu avionul. Cu romanii care mai joaca in campionatul Rusiei, Cocis, Pompiliu Stoica, ne intalnim la meciurile directe sau ne mai auzim la telefon".

Conducatorii formatiei s-au declarat multumiti de parcursul din campionat din acest an, dar in sezonul urmator se vrea mult mai mult de la jucatori: "Campionatul Rusiei este foarte greu, se joaca frumos si sunt multi fotbalisti buni, care au si salarii foarte mari. Sezonul acesta am terminat pe locul 10 si pot spune ca ne-am atins obiectivul, pentru ca trebuia sa ramanem in prima divizie. Din cate am inteles eu, in sezonul viitor se vrea mai mult si vom incerca sa tragem si noi la un loc de Cupa UEFA".

Mijlocasul a remarcat anumite diferente intre mentalitatea din Romania si cea din Rusia, mai ales la nivelul conducatorilor si spune ca tehnicienii sunt foarte apreciati: "In fotbalul din Rusia, antrenorii sunt foarte respectati. Stiu ca prin Romania unii se baga peste ei, dar aici nu se face asa ceva. Antrenorul face tot si doar el raspunde pentru rezultate. Sau daca un timp nu sunt rezultate, actionarii nu-l dau afara cand se strang la o cafea, mai asteapta putin".

Desi ii are alaturi pe Andrei Margaritescu si Daniel Pancu, Petre afirma ca nu exista prea multe locuri unde te poti distra in Groznii, iar cei trei prefera sa stea mai mult in hotel: "Noi nu prea avem timp de nimic pe aici. Stiu ca in tara se face mare tam-tam daca un jucator este vazut in club sau mai stiu eu unde, dar aici nu stiu cum reactioneaza presa pentru ca noi nu mergem nicaieri".

In incheiere, Florentin Petre a vorbit si despre viitor si exclude varianta revenirii in Romania ca jucator, dar spune ca visul sau este ca intr-o zi sa pregateasca formatia sa de suflet, Dinamo: "Ca jucator nu ma mai intorc in Romania, dar mi-as dori foarte mult sa revin ca antrenor. De fapt, un vis foarte mare al meu este ca intr-o zi ca fiu antrenor la Dinamo. Ca jucator am realizat performante foarte frumoase si mi-as dori sa fac aceleasi lucruri si din postura de tehnician".

Pana sa revina in iarba stadionului din Stefan cel Mare, acolo unde a cunoscut cele mai mari performante din cariera, Petre trebuie sa isi duca la bun sfarsit contractul cu Terek Groznai. Isi doreste cat mai mult de la experienta din Rusia si joaca cu gandul de a antrena pe Dinamo, acolo unde poate va ajunge sa il pregateasca si pe fiul sau Patrick, care joaca la grupele de juniori ale gruparii din Stefan cel Mare.