Tristete de nedescris de Sfintele Sarbatori de Pasti in Banat. Aceasta a fost atmosfera in noaptea de Inviere in satele timisene lovite de cumplitul potop. Peste trei mii de gospodari banateni au primit vestea Invierii Domnului printre ape si o mare de lacrimi. Batrani, copii sau tineri in putere au inaltat intr-un glas rugi fierbinti catre cer, implorand retragerea apelor.

In Peciu Nou, una dintre localitatile timisene care gazduiesc sinistrati din Foeni si Cruceni, clopotele grele au spart in noapte tacerea asternuta peste apele tulburi si au chemat oamenii la slujba de Inviere. "Veniti de luati lumina!", i-a indemnat preotul pe credinciosi. Cu lacrimi in ochi si chipuri impietrite de durere, cele cateva sute de sinistrati cazati in Peciu Nou, laolalta cu localnicii, s-au rugat plini de speranta pentru ziua de maine.

"Am luat lumina, dar nu o pot duce acasa pentru ca nu mai am casa", a izbucnit in hohote de plans o femeie. Desi de pe masa de Pasti a gospodarilor harnici din Banat nu au lipsit nici de aceasta data ouale rosii sau bucatele traditionale, Sfintele Sarbatori au fost mai triste ca oricand: "As fi preferat o mamaliga goala, dar sa am casuta mea", spunea plangand incet o femeie. "Este cel mai trist Pasti", se auzeau alte voci. Doar speranta le-a mai ramas acestor oameni napastuiti. Speranta ca Dumnezeu va face o minune iar apele se vor retrage.

Preotul sarb, adus peste ape in spinare

In mijlocul apelor, in biserica din Foeni, lumina vietii s-a reaprins vestind Invierea Domnului. Rupte complet de lume, cele cateva sute de suflete ramase in satul inundat - 50 de case din 400, atatea au mai ramas in picioare! - s-au dus pana la unul in miez de noapte la biserica pentru a se ruga si a primi lumina. In ciuda nenorocirii care s-a abatut peste sat, a fost poate cea mai emotionanta slujba de Inviere din cate au existat. Episcopul Lucian Lugo-janul, vicar al Arhiepiscopiei Timisoarei, si parintele Luchian au infruntat apele si izolarea si au sosit pe... insula Foeni, unde au oficiat o slujba unica de Inviere, cum rar ne e dat sa vedem.

Dramatismul situatiei a atins cote neinchipuite, fiind la un moment dat nevoie ca episcopul sarb sosit si el la Foeni pentru slujba de Inviere sa fie luat si carat in spinare, peste ape, pentru a ajunge la sfantul locas inconjurat de ape. Localnicii au fost incurajati cu vorbe blande si indemnuri la rugaciune de cei doi preoti, care au facut extraordinarul gest de a se rupe de civilizatie si a poposi pe taramul uitat de timp numit Foeni. "Casa mea a fost inghitita de ape, iar acum locuim la rude. M-am rugat cu familia mea pentru sanatate ca numai daca vom fi sanatosi si ne-o ajuta Dumnezeu vom putea sa o luam de la inceput sa ne construim o alta casa", spunea cu tristete in glas un localnic, barbat in putere, tata a trei copii.

La Giulvaz, fara hora traditionala

Si la Giulvaz, comuna de care apartin satele Crai Nou si Ivanda, lovite de potop, oamenii au mers la biserica pentru a lua lumina si a se ruga. Ortodocsii romani si sarbi, impreuna, uniti in durere, au inaltat rugi pentru un viitor mai bun, pentru pamanturile bogate si binecuvantate ale Banatului. Daca in anii precedenti in prima zi de Pasti gospodarii din Giulvaz obisnuiau, dupa datina locului, sa incinga hore, de aceasta data nimanui nu i-a mai ars de joc. In schimb, oamenii au venit in Duminica Mare a Pastelui - mica Inviere cum i se mai spune - in numar impresionant de mare la biserica din comuna pentru a lua parte la vecernia pascala.

Citeste si:

Solidaritate in credinta

Pentru sinistratii din Ionel si Otelec slujba de Inviere a fost oficiata la biserica din Pustinis, localitate care gazduieste un numar impresionant de mare de oameni ramasi fara adapost. Desi in Banat diferentele culturale sau religioase nu au reprezentat niciodata un motiv de discordie, ba dimpotriva, oamenii au imprumutat unii de la altii tot ce a fost mai bun si mai frumos, de Pasti cuvantul de ordine a fost "solidaritate in credinta". Cum altfel s-ar putea numi gestul extraordinar, dar la o adica firesc, facut de localnicii romano-catolici (care au sarbatorit deja Pastele) de a munci pe branci pentru a le face semenilor lor loviti crunt de soarta sarbatorile mai luminoase?

Ei au vopsit oua pentru credinciosii ortodocsi, iar bisericile romano-catolice si-au deschis larg portile pentru oricine a dorit sa se roage. "Exista un singur Dumnezeu", au spus oamenii, "un Dumnezeu care se va indura de noi si va face o minune ca apele sa se retraga", au mai zis, cu speranta in glas, localnicii. Miracol sau nu, cert e ca de duminica apele inversunate care au pus stapanire pe pamanturile rodnice altadata ale Banatului si pe vietile tihnite ale gospodarilor de aici au inceput sa scada usor, iar oamenii privesc spre ziua de maine cu mai multa incredere.

Poli, alaturi de sinistrati

Cea mai indragita prezenta in randul sinistratilor din Banat a fost de departe aceea a echipei de fotbal Politehnica Timisoara. Mai multi jucatori reprezentativi ai Poli, in frunte cu antrenorul Cosmin Olaroiu, au dorit sa fie alaturi de cei mai necajiti banateni in prima zi de Pasti. Duminica dimineata Contra, Moldovan, Batranu, Velcea si Balace au realizat un adevarat tur de forta prin zonele calamitate ale Timisului.

Ei si antrenorul lor au poposit cu pachete de Pasti, cumparate din primele de joc donate de toata suflarea clubului alb-violet, in localitatile Uivar si Raut, unde se afla cazati cei mai multi sinistrati din satul Ionel dar si in Otelec. Oamenii i-au inconjurat cu caldura pe idolii lor, care si in momentele cele mai grele au simtit dragostea lor neconditionata, stiut fiind ca Poli este cea mai iubita si sustinuta echipa de fotbal din Romania.