Istoria cimitirului este una foarte interesanta. In secolul al XIX-lea locuitorii Bucurestiului isi ingropau morii in curtile bisericilor. Saracii insa erau ingropati in cele cateva cimitire de langa Bucuresti. Dupa o perioada, pentru a fi in pas cu moda, edilii orasului au hotarat ca trebuie desfiintate cimitirele saracilor, pentru a se construi unele noi in oras.
Unul dintre acestea era situat pe ulita Serban-Voda, unde se afla o gradina mare apartinand baronului Barbu Bellu (1825-1900), ministrul Cultelor si Justitiei. Bellu a donat terenul Sfatului Orasenesc si astfel a luat nastere Cimitirul Bellu.
Cimitirul incepe sa functioneze legal in septembrie 1858. C. A. Rosetti, initiatorul organizarii Cimitirului Bellu, este primul concesionar pe care il putem gasi in Arhiva Cimitirelor. In noiembrie 1859 cumpara un loc de veci aici, pentru fiica sa, Elena. Din anul 1862 Cimitirul Bellu trece sub aripa Municipalitatii bucurestene, asa ca, in momentul in care vechea capela este daramata, primarul Emil Pache Protopopescu pune piatra de temelie pentru noua capela, care a fost cladita in stilul catedralei din Karlsbad.
Sunt mentionate aici familiile Cantacuzino-Rafoveanu (1863), Scarlat Rosetti (1865), Vacarescu, Ghica, Florescu, Filitti, Mihailescu, Slatineanu, Campineanu etc. Cimitirul Bellu avea 17 hectare in 1859, iar in prezent masoara 28 de hectare.
Bellu pastreaza multe secrete si povesti cutremuratoare, una dintre acestea fiind a familiei Poroineanu. Monumentul acesteia reprezinta o tanara moarta, culcata pe spate si un tanar cu barba care sta la picioarele ei cu capul plecat. Povestea celor doi tineri este speciala... Cand erau foarte mici au fost despartiti - baiatul a ramas in tara, iar fata a plecat la Paris. Nu li s-a spus niciodata ca sunt frati. A trecut timpul si tanarul a plecat la randul lui in Franta, la studii. Acolo si-a intalnit marea iubire, o femeie de o frumusete rara. S-au casatorit imediat si au trait clipe de fericire nebuna. Totul a durat pana cand, revenind in tara, cei doi au aflat, prin nu se stie ce imprejurare, ca sunt... frati. Oroarea, disperarea si durerea i-au facut pe indragostitii nefericiti sa-si puna capat zilelor. In urma lor a ramas povestea si monumentul din marmura neagra, ridicat de artistul Raffaello Romanelli.
Cimitriul Bellu este loc de veci si pentru marii scriitori ai Romaniei. Aleea Scriitorilor reprezinta o atractie pentru curiosi si pentru “fanii” operelor lui Eminescu, Caragiale, Creanga sau Nichita Stanescu.
Despre autor:
Citeste articolul integral in Yuppy
Sursa: Yuppy
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Spațiile verzi și eficiența energetică, viziunea pentru un București sustenabil
Sursa: green.start-up.ro
-
Dan Mihăescu: Ce trebuie să știe fondatorii despre GapMinder Fund II?
Sursa: start-up.ro
-
Secretele vedetelor de la Hollywood pentru un machiaj impecabil. Tehnici și...
Sursa: garbo.ro
-
Venituri de peste 300 de milioane de euro pentru Jumbo, în 2023. Care sunt...
Sursa: retail.ro
-
Cum se poate evita insolvența. Expertul care s-a ocupat de cazul Blue Air:...
Sursa: wall-street.ro
-
Afirmații delirante din partea unui preot: femeile agresate se*ual trebuie să...
Sursa: kudika.ro
-
UniCredit vede oportunități de consolidare în România
Sursa: futurebanking.ro