Demiterea arhitectului sef al Capitalei, Adrian Bold, de catre primarul general Sorin Oprescu se doreste a fi, in opinia municipalitatii, un prim pas catre normalitate in urbanistica si amenajarea teritoriului. Postul ocupat de Bold va fi ocupat prin concurs, insa, independent de numele castigatorului, acesta nu va lucra eficient, in interesul orasului, fara sprijinul unei comisii de specialisti din mai multe domenii. Aceasta este parerea arhitectilor romani cu experienta si notorietate.

Astfel, rectorul Universitatii de Arhitectura "Ion Mincu" din Bucuresti, prof. dr. Barbu Emil Popescu, spune ca respectiva comisie va trebui sa aiba autonomie si sa fie doar coordonata de primarul general. Rolul comisiei ar urma sa fie nu doar unul consultativ, ci de colaborare permanenta cu arhitectul sef si, implicit, cu directia din primarie condusa de acesta - Directia de urbanism si amenajarea teritoriului.

Practic, arhitectul sef nu va mai putea aviza planurile urbanistice zonale (PUZ) si de detaliu (PUD) din Bucuresti daca acestea nu respecta "linia directoare" de dezvoltare urbana, stabilita de comisie in functie de mai multe criterii, inclusiv de natura economica si juridica. Fara aceasta colaborare, spun arhitectii, se mentine riscul de a fi avizate planuri urbanistice care sa nu respecte anumite restrictii, cum ar fi regimul de inaltime al cladirilor ce pot fi construite intr-o zona.

Citeste si:

Politica urbana unitara si, implicit, rolul unei astfel de comisii este important si in opinia presedintelui Uniunii Arhitectilor din Romania (UAR), Stefan Lungu. "Orasul nu depinde de arhitecti, ci de politica urbana care se aplica. I-am spus, candva, actualului primar general ca lucrurile se aseamana, la acest capitol, cu cele din meseria de medic, adica nu poti prescrie un tratament fara a consulta pacientul si a-i pune diagonisticul corect. Orasul e un organism viu, cu istorie si caracteristici care nu pot fi neglijate", explica Stefan Lungu.

Potrivit presedintelui UAR, in prezent, exista o tendinta de dezvoltare a Capitalei exclusiv spre nord, care, desi este pe undeva explicabila, este de neacceptat. "Orasul migreaza, practic, spre nord. Zona de sud este, practic, parasita, iar acest lucru trebuie reparat prin viitoarele politici urbane. Fara a sugera neaparat prin asta o solutie, nu pot sa nu-mi amintesc de o idee a lui Ceausescu, si anume aceea ca Bucurestiul sa devina port la Dunare si sa se creeze, astfel, un pol de dezvoltare in sudul orasului", spune Stefan Lungu.

Pe de alta parte, arhitectii cad de comun acord si asupra faptului ca Bucurestiul nu va putea renaste din punct de vedere urbanistic fara respectarea normelor elementare la construirea unei cladiri, cum ar fi regimurile de inaltime. Acestea din urma sunt stabilite, de altfel, in studiul de altimetrie realizat de specialistii Universitatii de Arhitectura "Ion Mincu". Altfel spus, fiecarei zone ii este atribuita o inaltime maxima pana la care se poate construi. Intre altele, nerespectarea acestor norme a fost unul dintre reprosurile aduse fostului arhitect sef al Capitalei, in "mandatul" caruia a fost ridicata, spre exemplu, Cathedral Plaza - o cladire de birouri inalta de 75 de metri, construita langa Catedrala Sfantu Iosif.