"Exista un obicei al pacientilor drogodependenti sa se duca in clinici situate cat mai departe de localitatea de bastina. Astfel, la noi vine un procent covarsitor, putem spune chiar de peste 70% din cei care se interneaza in urma consumului de stupefiante, din alte localitati. Numai din Bucuresti cred ca vin peste 40% si foarte multi din judetul Ilfov", a precizat conf. univ. dr. Calin Scripcaru, managerul Spitalului Socola Iasi.

Copiii diverselor personalitati din Bucuresti prefera clinicile de dezintoxicare din provincie si pentru a nu fi gasiti de paparazzi de la diverse tabloide. "Sunt pentru a patra oara la Iasi. Vin aici pentru ca nu vreau sa fiu fotografiat si asa mi-am distrus propria viata, nu vreau sa-i distrug si pe-ai mei. Daca se afla cine sunt, ei ar fi distrusi", povesteste Dan, un tanar de numai 26 de ani, care arata de 40.

Prin Clinica VII Drogodependenti a Spitalului de Psihiatrie Socola Iasi se perinda anual peste 200 de pacienti, unii internandu-se aici chiar si de mai multe ori in 365 de zile. Medicii ieseni atrag atentia si asupra necesitatii existentei suportului emotional al rudelor, pe care o mare parte din acesti pacienti nu-l au, parintii tratandu-i ca pe "jucariile stricate" ale familiei.

Medicii de la Socola se confrunta cu adevarate tragedii familiale, ascunse cu grija de parintii influenti si plini de bani, multi dintre pacientii ajungand la Iasi de foarte multe ori, uneori chiar la numai cateva zile de la externarea dintr-o alta clinica de dexintoxicare.

Pentru "fiul lui tata" dealerul are pret special
Priviri pierdute, zbucium si crize repetate de sevraj. Acesta este peisajul cotidian al Clinicii de Dezintoxicare de la Iasi. Din statisticile politiei, Iasiul urmeaza imediat dupa Bucuresti si judetul Ilfov in topul zonelor cu consumatori de droguri. Numai ca la Socola sunt internati foarte multi consumatori din Capitala, dornici, in primul rand, sa nu fie "deranjati" de paparazzi de la tabloide.

"Nu se mai vand de multa vreme droguri pe strada. Pentru unii care nu au bani este mai ieftin. Pentru altii – «fiul lui tata» – costa mai mult aceeasi cantitate de narcotic. Daca il vezi ca e disperat, iarasi creste pretul. Se vand droguri in cluburi, dar nu se fumeaza. Trebuie sa fii om de incredere, ca altfel nu ai cum sa cumperi. Ii spui ca vrei o doza, el (dealerul – n.r.) iti spune sa revii. Atunci el iti spune sa te duci la baie si sa cauti intr-un anumit loc, dar mai intai dai banii", recunoaste Dan. Bucuresteanul nu a dorit sa dea detalii despre preturi sau tranzactii. In schimb, a recunoscut ca parintii sai il "sponsorizeaza" cu o buna parte din necesarul zilnic pentru a nu mai fura din casa si a amaneta diferite obiecte.

Grupul de ieseni este mai putin numeros decat "capitalistii" in efectivul de la Socola si multi braveaza cu viciul pe care-l au. "Drogurile cele mai cautate de consumatorii ieseni sunt hasisul, marijuana sau skunk-ul, toate fiind produse derivate din canabis. Pretul care se plateste pentru o doza poate sa urce si pana la 100 de lei pe gram daca marfa este de calitate superioara. In cazul drogurilor de mare risc – heroina sau cocaina –, pretul poate sa depaseasca 300 de lei gramul", recunoaste Ionut, fiul unui om de afaceri din Iasi.

"Cand ramaneam fara bani furam"
Bogdan din Ilfov are acum 28 de ani. S-a apucat de droguri in urma cu patru ani. Totul a pornit de la o tigara de marijuana fumata impreuna cu cativa prieteni. "A fost prima tigara, iar pe urma a mai urmat una si inca una. Stiu ca la prima tigara nu am avut nici o reactie. Absolut nici una, decat un gust rau in gura. De la urmatoarele incepe sa-si faca efectul. Se termina repede si simti nevoia de inca una, apoi de ceva mai tare. Am ajuns sa iau si pastile Ecstasy si Hasuri (hasis – n.r.), care sunt mult mai tari decat skunk-ul sau iarba", povesteste Bogdan. Acesta a reusit sa fumeze tigari doar doi ani, dupa care a inceput sa consume droguri foarte puternice. "Am ajuns sa nu mai am nici un ban in buzunar. Cand ramaneam fara bani furam. Daca nu furam, dadeam in cap", precizeaza Bogdan. Tranzactiile cu tigari sunt, poate, mult mai complicate decat cele cu pastile sau heroina ori cocaina. "Nu este usor sa cumperi. Trebuia sa fii cunoscut si de incredere, altfel nu iti dadea nimeni. «Du-te de-aici! Ce droguri visezi?», iti spuneau. Nu mai vinde nimeni pe strada droguri. Au locatiile lor. De exemplu, eu cand voiam sa cumpar o tigara, doua, il sunam pe un prieten care era si consumator, si vanzator. Nu tinea marfa la el. O punea intr-un tufis sau sub roata unei masini. Cand ne intalneam, de obicei pe cealalta parte a strazii, ii dadeam banii, 15-20 de lei tigara, iar el imi spunea unde gasesc plicul. «Vezi ca este masina cutare care are afis ca e de vanzare». Nu sta nimeni cu drogurile la el, pentru ca, daca vine Politia, e terminat", explica tanarul.