Oriunde sunt diferentieri intre regiuni, exista si anecdote care fixeaza aceste diferente
Specialistii spun ca nu sunt popoare fara bancuri, fara o denumire a celuilalt, unde celalalt poate fi o natiune, o regiune, un sat...

Noi avem bancuri cu olteni, moldoveni si ardeleni. In Grecia, se fac glume pe seama ponticilor, cei care locuiesc pe malul Marii Negre. In Irlanda, sunt taxati asa-numitii „kerrymen", din sud-vestul tarii, in Italia, se rade pe seama sicilienilor si a napolitanilor, in Spania, sunt luati peste picior cei din Galicia si Lepe (Andaluzia).

„Oriunde exista diferentieri istorice clare intre regiuni - si unde nu exista? - exista si anecdote care fixeaza aceste diferente si care atribuie uneia dintre regiuni o anume calitate sau un anume defect. Nu e, in niciun caz, o practica specific romaneasca", spune Serban Anghelescu, etnolog.
„Sunt popoare cu multe bancuri, popoare cu putine bancuri. Fara bancuri nu exista, fara o denumire a celuilalt, unde celalalt poate fi o natiune intreaga, o regiune, un sat", precizeaza si sociologul Zoltan Rostas.

„Stereotipuri exista pretutindeni"
Asadar, stereotipuri regionale exista peste tot in lume, dupa cum exista si bancuri care sa le intretina si sa le duca mai departe. In toata Europa, de pilda, functioneaza sagetile aruncate reciproc intre locuitorii diferitelor zone. In Franta, parizianul se crede buricul pamantului. „Daca-l vezi cum e fata de cel din Lyon, din Bordeaux, din Grenoble... zice ca el e Franta, ca e chintesenta spiritului francez", spune Stelian Tanase.

Citeste si:

Lyonezul, pe de alta parte, e si el foarte orgolios si zice ca nu si-ar dori absolut deloc sa locuiasca la Paris. In glumele germanilor, prostanacii sunt cei care locuiesc in Ostfriesland, in bancurile bulgarilor, cei care locuiesc in zona rurala din jurul Sofiei. „Stereotipurile exista pretutindeni", spune psihosociologul Alin Gavreliuc.

„E o tendinta interumana si intergrupala. Se vorbeste chiar de asa-numita ipoteza a eterogenitatii ingrupului si a omogenitatii outgrupului: cand ma uit la grupul meu, sunt capabil sa-i vad pe oameni nuantat, diferentiat, sunt capabil sa-i individualizez, dar cand ii privesc pe ceilalti, ii iau la gramada, ii bag in aceeasi oala.

Cei care sunt parte a grupului meu sunt gratificati, priviti mai putin critic, ceilalti sunt, dimpotriva, dispretuiti, catalogati in tipuri negative".
Zazania franco-belgiana