Ignorat in Romania ca sursa importanta de poluare, zgomotul urban este unul dintre cei mai mari factori de stres cotidian, afectiuni cardiace si probleme ORL. Poluantul nu are nici gust, nici miros, iar autorita- tile s-au aratat ani la rand fudule de urechi.

Decibelii, pe care mai ales bucuresteanul e nevoit sa-i indure zilnic in trafic sau acasa, sunt reglementati vag, doar pe hartie. Cei care, intentionat sau nu, devin sursa de poluare fonica sunt amendati extrem de rar, chiar daca, teoretic, legea le interzice sa-si deranjeze concetatenii.

Pietonul nevrozat
Epicentrele vacarmului bucures tean sunt bulevardele Magheru si Ghencea, unde valorile maxime de suportabilitate auditiva sunt depasite la orice ora din zi.

Placerea soferilor de a infige degetul in claxon si de a ambala motorul cand tasnesc de la stop, dar si numarul din ce in ce mai mare al motoarelor tunate care traverseaza in goana bulevardele se combina intr-un cor stradal asurzitor. Cei mai expusi sunt pietonii, care trebuie sa faca fata zgomotului din trafic, urletelor difuzoarelor de la metrou sau tonurilor inalte ale franelor de la autobuzele vechi.

Citeste si:

Acasa ii asteapta vecinul care da muzica la maximum, restaurantul sau santierul de peste drum, catelul de la etajul trei sau picamarul care zguduie peretii blocului.

Cele 12 statii fixe de monitorizare a zgomotului din Bucuresti inregistreaza zilnic valori de zgomot foarte mari pe principalele bulevarde bucurestene.

Pe Magheru, Ghencea, Regina Elisabeta, Ferdinand si Titulescu, vacarmul poate ajunge in orele de varf pana la 80 de decibeli. Un caz special este bulevardul Dacia, unde statia de monitorizare de la Colegiul Cantemir a inregistrat la inceputul lunii valori de pana la 120 de decibeli. La polul opus, cea mai linistita zona este Drumul Taberei, unde valorile din timpul zilei se situeaza intre 45 si 56 de decibeli.

Planuri peste planuri
Potrivit planului de actiune de reducere a zgomotului lansat in dezbatere publica de Primaria Capitalei, autoritatile locale vor fi nevoite ca in zonele foarte poluate fonic sa redirectioneze traficul, sa stabileasca sensuri unice, restrictii de viteza sau sa interzica circulatia unor anumite tipuri de autovehicule in intervale orare de varf sau pe anumite artere, fie sa monteze panouri fono-absorbante pe sosele pentru protejarea locuintelor.