93,5 la dintre romani recunosc, sau cunosc cel putin o persoana care a dat spaga, se arata in primul sondaj cu privire la mita, realizat in cadrul campaniei "Nu da spaga" - www.nudaspaga.ro. Aproape doua treimi dintre romani considera ca majoritatea functionarilor sunt corupti si o treime ca au dat spaga cel putin o data in ultimii doi ani. Sondajul a fost realizat la solicitarea Fundatiei Concept, de catre CURS si Institutul de Sociologie si Institutul pentru Cercetarea Calitatii Vietii. Aproape nimeni (0,4%) nu crede ca nu exista corupti. Sondajul este completat si de un "Manual de spaga", in care sunt adunate exemple - multe anonime - adunate pe site-ul www.anchete.ro in ultimii ani, de cazuri de dare si luare de mita in aproape toate domeniile vietii. Prezentarea acestor materiale reprezinta ultima etapa a campaniei "Nu da spaga" initiata de Fundatia Concept, Transparency International Romania, Asociatia Editorilor de Presa Online, Asociatia de Comunicatii prin Cablu, Teatrul pentru Copii si Tineret Targu Mures si Oops Media si finantata de Uniunea Europeana.

Mita, zi de zi
Pentru 52% dintre romani "mita face parte din viata de zi cu zi", iar pentru 17% "mita e ceva obisnuit, dar fenomenul nu este atat de grav pe cat zic oamenii. In proportie de 16%, cei intervievati au apreciat ca "unii dau mita, dar nu este necesar, cu putina rabdare se poate trai si fara a mitui". "Mita este total inutila, nevoia de a da mita poate fi evitata" pentru 8%. Pentru romani, cele mai corupte institutii si sectoare sunt, in ordine, Vama, Justitia, Parlamentul, Guvernul, sectorul sanatatii si Politia. La polul opus se plaseaza mass-media, bancile, Posta, comunicatiile si Armata. Principalii factori care detemina coruptia sunt in principal: salariile mici si birocratia excesiva, carora li se adauga legislatia confuza, prost aplicata de institutii care functioneaza deficitar.

Saracia, principalul rezultat
In opinia celor intervievati, principalele efecte ale coruptiei sunt: scaderea nivelului de viata al populatiei (23%), "saracii devin mai saraci, iar bogatii mai bogati" (22%), slabirea increderii in stat (19%), cresterea excluderii celor saraci (12%), scaderea interesului investitorilor straini pentru Romania, scaderea numarului cetatenilor care cred ca cinstea conteaza, degradarea morala a societatii (fiecare cate 5%). Principala sursa de informare in ce priveste coruptia ramane mass-media (mentionata de aproape jumatate dintre cei intervievati ca prima alegere), apoi reteaua sociala personala (rude prieteni, cunostinte - 58%), respectiv propria experienta (37%).

Citeste si:

Legile trebuie inasprite
Primul lucru pe care l-ar face romanii impotriva coruptiei ar fi aplicarea de amenzi, arestari, pedepsirea coruptilor si inasprirea legilor (39%). Cei intervievati au mai indicat: aplicarea legii, imbunatatirea ei (19%), oameni competenti in administratie sau introducerea unor schimbari politice (17%), salarii mai bune pentru functionari (6%). Pentru combaterea coruptiei, a fost recomandata implicarea urmatorilor actori: justitie (72,1%), Executivul (70,2%), politia (68,6%), legislativul (67,2%), mass-media (51%), primarii (40,1%), "publicul" (36.3%).

Portretul-robot al celui care percepe un nivel mai ridicat de coruptie este urmatorul: lucreaza in sectorul privat, are experienta de interactiune directa cu fenomenul, este mai sarac, mai putin educat, fie tanar sau la varsta pensionarii si nu este sef. Cei care dau cel mai frecvent mita se incadreaza de regula in urmatoarea descriere: au intre 30 si 49 de ani, au absolvit liceul sau o forma de invatamant universitar, provin din familii cu un venit lunar de peste 10 milioane de lei, au afaceri proprii, sunt sefi si lucreaza in mediul privat.