Social 8 Aprilie 2008 00:50
Cind cele 20.000 de gene ale corpului uman vor fi decriptate, microbiologul Mihnea Bostina este convins ca vom detine cheia pentru biruirea tuturor maladiilor.

De multe ori, pentru a vedea viitorul sau trecutul trebuie sa privim in alta parte. In astronomie stim ca pentru a patrunde mai adinc in trecutul universului trebuie sa privim cit mai departe in spatiu. Abia contemplate la alta scara si dintr-o alta perspectiva lucrurile capata un contur inteligibil. In mod asemanator, in biologie am putea argumenta ca, privind mai in amanunt un organism, ii putem prezice intr-o mai precisa masura soarta. Patrundem greu cu mintea in viitor pentru ca patrundem greu cu ochiul in prezent.

Gindim in generalitati, dar traim in detalii, spunea un filozof - si nicaieri nu este acest lucru mai valabil decit in stiintele vietii din ultimul secol.
Publicitate

In acest domeniu, lupta s-a dus timp de decenii pentru descifrarea citorva astfel de detalii, dar iata ca la hotarul dintre milenii, in urma unei uriase colaborari internationale, parea ca a fost facut pasul intr-o noua era - cartarea celor trei miliarde de baze ale genomului uman.

O mica parte din acesta reprezinta esentialul: cele cu putin peste 20.000 de gene. Ele sint instructiunile dupa care functioneaza organismul nostru. Daca vom reusi sa citim micile variatii din cuprinsul intregii populatii, vom putea intelege de ce anumiti indivizi sint predispusi la anumite maladii, vom putea modifica stilul de viata, interveni cu medicamente sau chiar schimba secventa genei respective.

Totul pornind de la cunoasterea unei simple secvente de nucleotide. Ca in multe alte cazuri, nu peste mult timp ne-am dat seama ca lucrurile sint mult mai complicate. Miile de gene ale genomului nostru sint exprimate in diverse combinatii si in diverse proportii in tesuturile corpului nostru pentru a produce proteine.

Combinatiile si interactiunile acestor actori moleculari reprezinta adevaratul scenariu care ne intereseaza. In plus, am aflat oarecum cu surprindere ca nu sintem singuri in corpul nostru. Sintem populati cu de zece ori mai multe bacterii decit celule. Sintem mai putin un organism cit spectaculosul rezultat al unei colosale simbioze.

Sutele de specii diferite cu care coabitam fac ca informatia genomica responsabila pentru metabolismul nostru sa fie de aproape zece ori mai mare decit cea inscrisa in propriile gene. Multe din aceste organisme sint indispensabile vietii; altele insa forteaza organismul la o continua lupta de aparare.

Bacterii care produc malarie, antrax sau tuberculoza, alte sute de maladii cauzate de virusuri (spre exemplu, peste 15% din tipurile de cancer sint asociate cu infectii virale), tot acest continuu razboi dinlauntrul nostru trebuie inteles pentru a fi cistigat. Si trebuie privit pentru a fi inteles. Dar incotro trebuie sa privim?


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.