"Raul invinge", o lucrare a Suzanei Dan, unul dintre cele mai promitatoare nume de pe piata artistica romaneasca.
Experienta de curatoriat le da competenta de a alege nu doar piese valoroase, dar si care sa se integreze perfect in colectie sau in spatiul in care vor fi expuse lucrarile.
Publicitate

Pentru aceia care vor sa cumpere arta si nu stiu de unde sa inceapa, am cerut unora dintre cei mai importanti galeristi din Bucuresti citeva indicatii. Dumitru Gorzo, Gili Mocanu, Alexandra Croitoru, Suzana Dan, fratii Ilfoveanu sau Sorin Tara au fost pe buzele tuturor, fiind cei mai mediatizati artisti ai momentului.

„Arta contemporana este cea mai dinamica zona a pietei, iar potentialul de crestere este considerabil. Acest lucru se datoreaza mai multor factori: artistii tineri au un demers sincron cu fenomenul artistic international, sint exportabili si foarte mobili“, spune Dan Popescu de la Galeria H’Art, convins de faptul ca exista deja certitudini in arta contemporana.

Daca ar avea de-a face cu un colectionar incepator, Popescu ar recomanda Marius Bercea, Mircea Suciu, Florin Ciulache, Serban Savu, Adrian Ghenie sau Victor Man, un paretar si un desen de-ale Anei Banica, Alexandru Paul, Catalin Burcea sau un cucuruz de cristal marca Mircea Cantor, un obiect voodoo de Ovidiu Fenes, un video si un desen de Ciprian Muresan, o casca nemteasca de plumb de Cristi Pogacean sau un desen de Perjovschi.

Matei Ciltia, de la Galeria Posibila, atrage atentia asupra specificului achizitiilor din arta. Ar fi simplu sa cumperi o lucrare cu un pret si apoi s-o vinzi cu un pret mai bun. Dar, spre deosebire de bursa, o lucrare de arta necesita cheltuieli, dar si beneficiile sint mai variate. La pretul initial al lucrarii se adauga o serie de cheltuieli directe pentru transport specializat, depozitare (in cazul in care nu are un loc in casa), verificare periodica, asigurare (in cazul lucrarilor de mare valoare) sau costuri legate de promovarea colectiei (expozitii, cataloage).

Citeste si:

Valoarea lucrarii este importanta nu strict din punct de vedere economic, ci sub aspectul confirmarii alegerii facute. „Astfel, satisfactia pe care o ai cind vezi ca lucrarile unui artist pe care il colectionezi inca din tinerete isi multiplica valoarea este elementul definitoriu care face diferenta dintre colectionar si speculator“, explica Matei Ciltia. Un exemplu este chiar tatal curatorului, pictorul Stefan Ciltia, care vindea un tablou cu aproximativ 1.200-1.500 de marci germane, cea mai ieftina lucrare de pictura a sa valorind acum 6.000 de euro.

Sint insa galeristi care ar refuza din principiu sa consilieze un cumparator de arta care urmareste doar sa-si plaseze investitiile intr-o zona cool. „Daca pornesti de la premisa ca arta este, in primul rind, o investitie inteligenta, alegerile pot fi intimplatoare si de cele mai multe ori gresite“, spune Andreiana Mihail, care acorda o atentie deosebita calitatii cumparatorului. „Cred in colectiile de arta si in colectionari.

Vreau ca artistii cu care lucrez sa ajunga in cele mai onorante anturaje si in cele mai prestigioase colectii. Asta e munca mea de galerist“, a declarat Mihail pentru Cotidianul. Cistigurile rapide nu se numara printre prioritatile curatoarei de la galeria care ii poarta numele si care are in portofoliu multi artisti straini pe care ii promoveaza cu acelasi entuziasm. „Cea mai mare dorinta a mea este ca publicul sa guste si sa inteleaga arta contemporana, dupa care pasul investitiei va veni in mod natural.“

O categorie de artisti cu adevarat valorosi ar fi „emerging artist“, cei care din varii motive nu s-au aliniat, inrolat sau afiliat la sistemul de galerii existente. Pentru ca se reprezinta si se promoveaza singuri, isi vind lucrarile sub pretul pietei prin propriile apartamente sau spatii neconventionale.