La nivel general, oamenii de stiinta cad de acord asupra modului in care au evoluat glandele veninoase. Consensul nu se rasfringe insa si asupra otravurilor. Unii cercetatori cred ca veninul este compus din proteine modificate din saliva serpilor, proteine care functionau deja pentru a dobori si pentru a digera vinatul.
Altii cred ca abilitatea de a produce venin a evoluat independent in rindul a diferite specii de serpi. Dar omul de stiinta australian Bryan Fry, unul dintre cei mai mari experti din lume in domeniu, are o alta teorie. El a descoperit, cu ajutorul analizei ADN, ca majoritatea proteinelor si enzimelor intilnite in veninuri se aseamana fidel cu substante gasite in alte parti ale corpului unui sarpe, cum ar fi ficatul sau organele digestive.
Genele care controleaza producerea acestor substante in alte organe au ajuns sa fie activate cumva in glandele salivare. Aici, ele produc substante care, odata modificate si rafinate, le permit serpilor sa-si omoare prada intr-un mod mult mai eficient. Fry crede ca aceasta functie a aparut o singura data, cu mai bine de 100 de milioane de ani in urma, la unul dintre cei mai timpurii stramosi ai serpilor moderni. S-a imprastiat apoi printre ceilalti, dar s-a dezvoltat la maximum la doar cele trei familii considerate acum veninoase. Veninul, in alte cuvinte, este mai batrin decit serpii insisi.
Este greu de crezut astfel cum substante proiectate atit de bine pentru a ucide pot fi de folos si in medicina, dar acest lucru a fost demonstrat. Prima substanta cu uz medical extrasa din veninul unui sarpe a venit de la o vipera braziliana, “Bothrops jararaca”, in 1949. Veninul ei dilata vasele de singe si face ca prada sa-si piarda tensiunea arteriala, reactionind mai incet sau chiar prabusin-du-se. S-a creat, in cele din urma, fundamentul pentru medicamentele numite “inhibitori ACE”, folosite pentru reglarea tensiunii arteriale.
Un alt medicament util impotriva afectiunilor sangvine provine de la o vipera malayeziana. In forma sa pura, veninul ei face ca vinatul sa moara de hemoragie acuta, stopind coagularea singelui. La oameni, el trateaza cheagurile de singe.
Despre autor:
Sursa: Cotidianul
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Spațiile verzi și eficiența energetică, viziunea pentru un București sustenabil
Sursa: green.start-up.ro
-
Românii de la Rottaprint se extind în internațional: comenzi în 14 țări, în 2023
Sursa: retail.ro
-
Dan Mihăescu: Ce trebuie să știe fondatorii despre GapMinder Fund II?
Sursa: start-up.ro
-
Care este ziua ta norocoasă în funcție de zodie în săptămâna 22-28 aprilie
Sursa: garbo.ro
-
Cine sunt câștigătorii premiilor RoFintech Awards 2024?
Sursa: futurebanking.ro
-
O companie importantă de logistică și transport achiziționează 100 camioane...
Sursa: wall-street.ro
-
10 Mesaje pe care ar trebui să le lipim prin toată casa ca să le vedem cât...
Sursa: kudika.ro