Continuam dezbaterea cu privire la necesitatea unei investigatii a autoritatilor asupra politicilor comerciale desfasurate de marii retaileri din Romania, acuzati la nivel european ca practica o pozitie de cvasimonopol cu consecinte deosebit de grave asupra consumatorilor si asupra sensului de piata libera
Cu acordul autorului, publicam astazi o serie de extrase dintr-un articol publicat de Andreea Vass la http://blog.fabricadebani.ro, intitulat "Cand devenim ostaticii unei piete libere?".

Andreea Vass este cercetator la Institutul de Economie Nationala al Academiei Romane si colaborator la Facultatea de Relatii Economice Internationale a Academiei de Stiinte Economice, a fost consilier al Administratiei Prezidentiale si in prezent este consilier in cadrul Parlamentului European. Intertitlurile apartin redactiei.(...) Realitatea pietei de vanzare cu amanuntul ne impune sa acceptam, intr-o masura tot mai mare, dominatia unui numar restrans de lanturi de magazine. In mai multe State Membre ale UE, principalii 5 retaileri reprezinta peste 70% din piata produselor agro-alimentare: Finlanda - 90%, Suedia - 82%, Slovenia - 82%, Irlanda - 81%, Estonia - 79%, Austria - 79%, Germania si Franta - cate 70% (Global Retail Concentration, Planet Retail, 2006).

Practicile anti-monopol sunt legiferate de catre Uniunea Europeana pentru a impiedica marii producatori de la un astfel de abuz. Cu toate acestea, Ziua precizeaza ca acte normative similare pentru supermarketuri nu exista.
Marile lanturi de magazine devin pe zi ce trece "granicerii" care pot sa deformeze sau chiar sa impiedice accesul fermierilor si al producatorilor la consumatorii europeni. Sunt vizati indeosebi cei care nu pot sau nu vor sa se conformeze conditiilor restrictive impuse sub presiunile pozitiei lor dominante.
Taxa de intrare in magazin, taxa de raft, taxa de deschidere pentru noile magazine inaugurate, taxa de catalog - iata doar cateva exemple din categoria asa-numitelor "taxe din spatele facturii" impuse producatorilor.

Ele pot ajunge pana la 30% din pretul produselor, efectele directe tinand de comprimarea performantelor producatorilor, cele indirecte rasfrangandu-se, la randul lor, asupra salariilor angajatilor, furnizorilor de materii prime samd. (...) Dependenta furnizorilor de cateva supermarketuri este deci tot mai puternica si da celor din urma forta de a dicta unilateral termenii si preturile.
Extinderea supermarketurilor a fost posibila datorita impresiei consumatorilor ca ele ofera o varietate mai mare de produse la preturi simtitor mai mici. La o privire mai atenta, descoperim totusi ca in multe cazuri se intampla exact contrariul: preturile reduse impuse furnizorilor nu se traduc automat in preturi mai mici la consumator.

Ponderea retailului modern a crescut anul trecut pana la 39% la nivel national si la 70% in Capitala, Bulgaria fiind in prezent singura tara din Uniunea Europeana a carei piata de retail este mai putin dezvoltata decat cea a Romaniei, a declarat directorul de marketing Carrefour, Andreea Mihai.
"Cele patru faze ale evolutiei pietei de retail sunt introducerea pe piata, cresterea, maturitatea si saturatia. In prezent, Romania este la inceputul fazei de crestere si ar putea ajunge la o oarecare maturitate abia in 2010-2012, cum se intampla deja in tari precum Grecia sau Turcia. La noi ponderea retailului modern a ajuns in 2007 la 39%, destul de scazuta comparativ cu tarile din Europa de Vest unde ponderea este de 90-99%", a declarat, potrivit NewsIn, Andreea Mihai.

Evolutia retailului modern a fost tousi foarte dinamica la nivel national avand in vedere ca in 2005 acest segment detinea 27% din piata, iar in 2006 a crescut la 33%. In schimb, Potrivit Wall-street, cresterea a fost mult mai rapida in Capitala, retailul modern reprezentand 70% din piata, comparativ cu 2006 cand era 59%, respectiv 2005 cand a fost 48%. Spre comparatie, in 2006 ponderea comertului modern in Franta a fost de 96%, in Polonia de 57%, iar in Italia de 58%.

E nevoie de o legislatie armonizata

Unele state europene, tot mai ingrijorate de efectele pozitiilor dominante de pe piata de retail, au incercat sa rezolve pana acum problema unilateral. Introducerea unor noi legi nationale a fost menita sa reglementeze, de pilda, relatiile dintre furnizor si retailer, sa interzica vanzarea la preturi mai mici decat costurile, sa puna capat politicilor de pret neloiale si discriminatorii sau sa reduca dependenta in relatiile comerciale.

Dezvoltarea de grupuri europene de achizitie, in care supermarketuri din diferite tari isi unesc fortele pentru a prelua furnizorii, a contribuit la cresterea puterii de cumparare a retailerilor. Automat, creste si potentialul lor de a recurge la intelegeri restrictive si confidentiale cu concurentii, prin schimburi de informatii ce depasesc granitele nationale ale Statelor Membre. Demersurile societatii civile au precedat initiativa europarlamentara. Grupul European pentru Supermarketuri, infiintat in 2004, a lansat Initiativa pentru Responsabilitate in sectorul Agro-alimentar cu scopul de a realiza o alianta pan-europeana care sa lupte pentru dezvoltarea de catre institutiile europene a unui nou cadru legislativ. Scopul sau, de limitare a puterii excesive a supermarketurilor, a fost impartasit si de Initiativa pentru Responsabilitate in Achizitii.

Care sunt perspectivele in Romania?

O treime din consumatorii romani prefera sa-si faca cumparaturile in supermarketuri, dar pana in 2010 se estimeaza ca ponderea lor va creste la 50%. Piata romaneasca de retail este inca una dintre cele mai putin concentrate: 30% cota de piata cumulata a primilor 5 retaileri in 2007. Dar urmeaza exploziv tendinta europeana. Cu o cifra de afaceri cel putin dubla fata de oricare dintre concurentii sai, Metro era liderul detasat al vanzarilor pe piata romaneasca in 2006. Anul trecut, Carrefour a recuperat diferenta (era pe locul trei) si s-a alaturat liderului, fiecare avand o pondere de cate 7%. Urmeaza Billa, cu 6%, Artima, cu 4% (achizitionata recent de catre Carrefour), Kaufland si Selgros cu cate 3%.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.