Capriciile climei din ultima vreme si cresterea populatiei au inviat virusuri considerate disparute in unele parti ale lumii si au nascut altele noi
Natura versus tehnologie

Se estimeaza ca in lume exista la ora actuala aproximativ doua miliarde de persoane expuse malariei. Dintre acestea, nu mai putin de 100 de milioane sunt bolnave si unul-doua milioane decedeaza anual ca urmare a infectiei. Malaria este o problema majora de sanatate publica in lume, cu deosebire in zonele subtropicale si tropicale. Incercarile repetate de eradicare nu au avut succes, iar boala este in prezent cea mai raspandita din lume.

Natura a fost data peste cap de progresul tehnologic, sustin specialistii. Romania da piept acum cu reaparitia malariei(care a fost eradicata inca din anii 50' la noi), Statele Unite cu cea a holerei, iar virusurile de febra hemoragica (cele care determina singerarea tuturor organelor si tesuturilor din organism) isi extind arealul de raspindire, informeaza Cotidianul. Efectele cele mai grave ale incalzirii globale au loc la nivel microbiologic, intrucit sint depistate abia dupa ce ii afecteaza pe oameni, spune biologul Carmen Balotescu-Chifiriuc, conferentiar la Facultatea de Biologie din cadrul Universitatii Bucuresti. Haosul climateric naste noi tipuri de virusuri si bacterii si mareste raza de actiune a celor deja existente, a mai adaugat biologul, in cadrul conferintei „Schimbarea climatica globala si sanatatea umana“, sustinuta miercurea trecuta la Biblioteca Metropolitana Bucuresti si organizata de Asociatia „Noua Acropola“.

Dati vina pe incalzirea globala !

Malaria nu este insa singura boala infectioasa care s-a apucat de recucerit planeta. „Incalzirea globala a facut ca El Nino, curentul de aer din Pacific, sa sufere niste oscilatii foarte mari. Noul sau traseu poarta unii agenti patogeni, printre care si holera, pina in Golful Mexic. Astfel ca, dupa o suta de ani, ne confruntam din nou cu o pandemie de holera care atinge continentul american. De asemenea, virusurile febrelor hemoragice, despre care stiam ca sint concentrate intr-o anumita zona din Africa, incep sa fie intilnite si in unele zone cu climat mai rece“, a precizat Balotescu-Chifiriuc. In plus, a continuat ea, incalzirea climei va duce la supraproductia de alge de pe coastele marine, acestea fiind adevarate rezervoare naturale de agenti patogeni.


Bolile infectioase nu se multumesc doar sa isi extinda zona de influenta, ci se si intetesc in zonele clasice de apartenenta, a mai spus biologul. Aceasta pentru ca temperaturile tot mai ridicate le permit microbilor si celor care le poarta, insectele, sa supravietuiasca pe timpul iernii. Balotescu-Chifiriuc l-a citat pe biologul Joshua Lederberg, laureat al Premiului Nobel, pentru a contura mai bine gravitatea situatiei: „Agentii infectiosi nu stiu nimic despre suveranitate, iar in competitia dintre specii nu exista nici o garantie ca oamenii vor iesi invingatori“.

Totodata, informeaza BBC, epidemiile la scara larga s-au inmultit in ultimii 40 de ani, dupa cum arata cel mai mare studiu realizat vreodata in domeniul bolilor infectioase, la care au participat cercetatori de la Societatea Zoologica din Londra si de la universitatile americane Georgia si Columbia. Ei au identificat 335 de noi epidemii care au izbucnit intre 1940 si 2004. Dintre acestea, mai mult de 60% au fost cauzate de bolile transmise de animale, iar peste 70% au fost determinate de patrunderea oamenilor in teritoriile salbatice. Pornind de la aceste date, echipa internationala a desenat o harta a punctelor fierbinti de pe glob in care se asteapta izbucnirea unor epidemii din natura salbatica, regiunile tropicale fiind expuse celui mai mare pericol.

Si animalele se imbolnavesc
Nu doar cazuri de malarie au fost descoperite, ci si alte boli tropicale mai putin cunoscute, dupa cum arata BBC. De pilda Kala-azar, cunoscuta in romaneste sub numele de febra Dum-Dum sau febra neagra - o boala raspandita prin intepaturile unor insecte mici, asemanatoare tantarilor si numite flebotomi. Se crede ca si aceasta boala este in curs de raspandire.

Organizatia de mediu Legambiente afirma ca din 2000 incoace peste 150 de cazuri de febra neagra au fost inregistrate anual in Italia, comparativ cu o medie de 50, la inceputul anilor 1990.
De asemenea, a crescut numarul cazurilor de encefalita transmisa de capuse. Insa nu doar oamenii sufera de inmultirea unor boli nespecifice zonei europene. Oile si cabalinele au contractat "limba albastra" - o boala specifica zonelor cu clima mai calda si care provoaca febra mare si umflarea limbii animalului. In august anul trecut cazuri de limba albastra au fost descoperite in Olanda, Belgia si Germania."Acesti paraziti traiesc acum in zona noastra pentru ca se simt bine cu aceasta schimbare climatica. Totul se schimba. In Marea Mediterana, de pilda, douazeci la suta din pesti sunt acum pesti tropicali veniti din Marea Rosie. Si asta este anormal", spune seful organizatiei de mediu din Italia.
Raportul preconizeaza ca in timp aceste boli tropicale vor deveni din ce in ce mai comune in Europa.
Ele pot fi monitorizate la nivel local, insa singurul mod de a le opri raspandirea este o schimbarea o politicii la nivel global.

Din antichitate

Este una dintre cele mai vechi boli din lume, care a avut un impact urias aspura istoriei omenirii. "Documentele pastrate din antichitate atesta ca malaria a existat in India, China, Egipt, Grecia si Imperiul Roman", ne spune profesorul Nicolae Marcu, seful Catedrei de Istoria Medicinei UMF "Carol Davila". Potrivit Jurnalul National, s-au descoperit mumii egiptene care prezentau splenomegalie (splina marita), o manifestare a malariei care dovedeste ca boala a afectat Egiptul. In China a existat chiar un remediu contra malariei: o planta, Dichroa febrifuga, care se folosea empiric in tratamentul bolii. Multe secole mai tarziu s-a descoperit ca radacina de Dichroa contine alcaloizi, substante care combat in mod efectiv malaria.

Victime celebre

In Europa, cu deosebire in Roma antica, malaria a facut nenumarate victime. Unii istorici au afirmat chiar ca infectia ar fi fost responsabila de caderea Imperiului Roman. Este poate o exagerare, dar cert este ca multi oameni au cazut victime acestei infectii parazitare. Dintre cei mai cunoscuti noua sunt Alexandru Macedon, Alaric, Otto al II-lea, Dante, Caravaggio, Oliver Cromwell. Bolnavi de malarie au fost Gingis Han, Cristofor Columb, Cardinalul Richelieu, Cesare Borgia, Ernest Hemingway, George Washington, James Monroe, Abraham Lincoln, Theodore Roosevelt si multi altii. "In timpul lui Ludovic al XIV-lea a izbucnit o epidemie severa la Versailles chiar in perioada constructiei palatului. La fel s-a intamplat si la constructia Canalului Panama, care a fost chiar intrerupta din cauza malariei", relateaza prof. Nicolae Marcu.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.