Contrar normelor UE, in Romania se cultiva 'in draci" soia si cartofi, modificati genetic

In ultimii ani, piata romaneasca a fost invadata de tot felul de produse din Occident, unele de calitate, altele de o calitate indoielnica. Din pacate, romanii - consumatori nu au parte de o legislatie ferma care sa le apere drepturile, nu sunt nici informati asupra unor elemente care le-ar putea pune viata in pericol, iar autoritatile locale nu dau dovada de responsabilitate. Acest lucru este valabil si in domeniul alimentar.

Este de-ajuns un simplu raid printre rafturile supermarketurilor ca sa descoperi ca ridichea uriasa nu este o simpla poveste, ci exista, e reala, chiar sub ochii uimiti ai nostri. Alaturi de ea, mai ca nu au loc mere uriase de aproape un kilogram, portocale cat o minge de handbal, capsuni cat un ou de gaina si alte asemenea fructe sau legume viu colorate, care iti fac cu ochiul.

De fapt, toate aceste fructe sau legume nu sunt altceva decat rodul ingineriei moderne genetice, care in laborator creeaza diferite organisme modificate genetic (OMG). O adevarata tentatie pentru producatori, deoarece cu putin efort si bani pot obtine o recolta bogata, mai putin perisabila si chiar cu proteine noi, care nu s-au mai consumat pana acum. Insa de la introducerea lor pe piata, aceste produse au devenit subiectul unor dezbateri aprinse legate de riscul utilizarii si consumarii lor.

OMG-ul este definit drept un organism care contine o combinatie noua de material genetic, obtinut prin tehnicile biotehnologiilor moderne care ii confera caracteristici noi. De exemplu, mai in gluma, mai in serios, genele unui peste pot fi transferate la tomate pentru a le face mai rezistente la inghet. Adica, planta este fortata sa produca substantele chimice pe care un peste le secreta in mod natural pentru a supravietui in apa inghetata.

Insa, din pacate, ingineria genetica ridica serioase intrebari si probleme de sanatate, de mediu si de etica, nefiind o tehnologie precisa. Introducerea unei gene - intr-o anumita pozitie in celula - gazda nu are nici un sens pentru ca genele ajung in final, in pozitii intamplatoare. Ele nu functioneaza izolat, ci interactioneaza. Cele noi inserate pot dezbina alte gene vitale, afectand relatiile vecine si conditionarile reciproce absolut necesare.

OMG pot da reactii alergice

Potrivit oamenilor de stiinta OMG-urile pot avea efecte negative asupra organismului uman, precum reactii alergice ale sistemului imunitar la noile substante. Pot crea diminuarea rezistentei la patogeni, facilitand diseminarea bolilor infectioase, pot compromite un tratament fie el vegetal, veterinar sau uman, de exemplu prin crearea unei rezistente la antibiotice. In timp pot duce la disparitia speciilor naturale de plante sau animale, dar afecteaza si mediul prin modificarea descompunerii in sol a materialului organic sau prin cresterea tolerantei buruienilor la ierbicide, a rezistentei insectelor si a virusilor plantelor la insecticide si substante de tratare.

Din aceste motive, Asociatia Protectiei Consumatorului din Romania recomanda cetatenilor sa evite consumul de alimente modificate genetic, chiar daca pretul acestora este de multe ori mai accesibil buzunarelor. Si, in plus avertizeaza ca, prin insertia de gene noi, alimentele nou-create pot avea valori nutritive mai scazute fata de cele naturale, adica au mai putine proteine, vitamine atat de necesare dezvoltarii organismului.

Romania produce soia modificata

Dupa 7 ani de la introducerea in cultura a plantelor OMG la nivel mondial, suprafata cultivata a crescut de 35 de ori de la 1,7 mil ha in 1996 la 58,7 mil ha, sase ani mai tarziu. Aproximativ 6 milioane de fermieri din 16 tari sunt inregistrati ca proprietari ai unor astfel de culturi. Pe primul loc este SUA, cu 39 mil ha, apoi Argentina cu 13,5 mil ha, Canada, cu 3,5 mil ha, China, cu 2,1 mil ha. In aceste tari se cultiva 99% din totalul culturilor OMG, restul de 1% fiind cultivate in alte 13 tari, printre care Africa de Sud, Australia, India, Spania, Uruguay, Mexic, Bulgaria, Indonezia, Columbia, Honduras, Germania, Filipine si Romania.

In Romania exista mai multe companii internationale care cultiva plante modificate genetic. Ele se gasesc incluse pe piata ca ingrediente in diferite alimente procesate. Primele soiuri au fost testate in reteaua Institutului de Stat pentru Testarea si Inregistrarea Soiurilor in 1997-1998, cand oficial s-a inregistrat un nou tip de soia si unul de cartof superior. In prezent, peste 35.000 ha sunt cultivate cu astfel de plante, desi Comisia Europeana se opune cresterii si vanzarii acestor produse.

Etichetarea este obligatorie, dar lipseste

Valerica Voicu, consilier in cadrul Serviciului Bunuri Alimentare, ANPC a declarat: "In prezent, in Romania nu este inca implementata legislatia europeana necesara vizavi de produsele agricole. Ministerul Mediului si cel al Agriculturii lucreaza la un proiect de lege in acest sens, care probabil va fi gata in cateva luni". Totusi, legislatia existenta prevede ca obligatorii informarea publicului, monitorizarea efectelor si etichetarea organismelor modificate genetic.

Desi aceste prevederi nu se respecta, in multe cazuri Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului nu a luat nici o masura. "Nu am primit nici o sesizare din partea cetatenilor si nici controale nu am efectuat in acest domeniu. Pentru lipsa etichetei la astfel de produse, amenda este cuprinsa intre 2 si 20 milioane de lei", a mai adaugat Valerica Voicu. Pe de alta parte, consilierul ANPC sustine ca o problema o reprezinta importurile: "Daca din import intra in tara asemenea produsele nu sunt declarate. In plus, la noi nu exista laboratoare dotate corespunzator, unde sa se testeze provenienta acestora".

De altfel, intr-un scandal de acum doi ani referitor la OMG-uri, presa internationala a semnalat faptul ca in Romania sunt introduse seminte modificate genetic si chiar se vand cartofi, porumb si sfecla de zahar modificate de catre marii giganti ai biotehnologiei, precum Monsanto sau Pioneer.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe