Din Piata San Pietro, in Piata Obor

Catolici sau ortodocsi, bucurestenii au urmarit emotionati ceremonia de inmormintare a Papei Ioan Paul al II-lea. Multi au mers la Catedrala Sfintul Iosif pentru a participa la liturghie sau pentru a rosti o rugaciune pentru Sfintul Pontif. Postul Realitatea TV a instalat un ecran in Parcul Obor, unde cei aflati in zona au putut urmari ceremonia din Piata San Pietro.
Catedrala Sfintul Iosif din Bucuresti a coborit ieri in berna drapelul Romaniei si pe cel al Vaticanului.

Sute de credinciosi s-au adunat pentru a asculta liturghia de dimineata. La ora dupa-amiezii, clopetele catedralei au rasunat in centrul Capitalei.
Zeci de credinciosi au venit sa aprinda o luminare si sa se roage pentru sufletul Papei Ioan Paul
al II-lea. "Moartea Sfintului Parinte inseamna o mare pierdere pentru toti catolicii. Este impresionant cum toata lumea, indiferent de religie, regreta disparitia Sanctitatii Sale", spune Anca Stamate, 52 de ani.
Liturghiile cu rugaciuni pentru Papa Ioan Paul al II-lea au continuat la Catedrala Sfintul Iosif pina seara tirziu.

Ecran la primarie. Parcul Obor, situat in fata Primariei Sectorului 2, aproape de celebra piata, ofera o priveliste plina de viata, cu gradini pline de flori si fintini arteziene care, incredibil, functioneaza. Aici, postul de televiziune Realitatea TV a amplasat un ecran mare, iar oamenii au venit sa urmareasca funeraliile Papei Ioan Paul al II-lea. La orele prinzului, citeva zeci de oameni de virste diferite s-au strins in fata ecranului.

Ioan Musat, 42 de ani, spune: "M-am oprit din drumul spre Piata Obor. Am vazut ca aici se transmite ceremonia. E ceva foarte frumos ca organizare si ne pare rau ca a murit Papa. A fost un simbol pentru toata omenirea". O femeie in virsta, aflata in parc, declara: "Am iesit cu nepotul la plimbare. Am venit sa urmaresc slujba. Este un moment emotionant. Chiar daca nu sint catolica, moartea Papei m-a tulburat. A fost un om care a luptat pentru credinta si pentru pace. Dumnezeu il va avea in paza".

In Parcul Obor s-au strins multi copii veniti sa vada ceremonia transmisa de la Vatican. Doua clase de elevi de la Scoala Generala nr. 57 au urmarit, in mod organizat, inmormintatea Sfintului Parinte pe ecranul din parc. Zeci de persoane s-au oprit in fata uriasului televizor amplasat in aer liber. Unii au plins, altii s-au recules. A fost o frumoasa zi de primavara. O zi trista, dar plina de evlavia celor veniti sa-l insoteasca pe Papa pe ultimul drum, de aici, din Obor.

"L-am pazit pe Papa la Bucuresti"

Generalul SPP Ionel Tanase l-a avut in grija pe Sfintul Parinte pe parcursul vizitei in Romania
Ionel Tanase este general de brigada in Serviciul de Protectie si Paza. In 1999, la vizita in Romania a Papei Ioan Paul al II-lea a fost aghiotantul Sanctitatii Sale pe parcursul celor trei zile ale sederii acestuia la Bucuresti. (Cristian Oprea)

Modest si retinut in exprimarea sentimentelor, ca mai toti militarii de cariera, generalul Ionel Tanase incearca sa atenueze importanta misiunii sale. A fost singurul om care a stat alaturi de Suveranul Pontif in papamobil, in timpul vizitei pe care Sfintul Parinte a facut-o in Bucuresti.
Vorbind despre colegii sai din SPP, generalul a spus: "Vizita in Romania a Papei a fost o misiune".
Ionel Tanase isi descrie sentimentele pe care le-a trait in apropierea Arhiepiscopului Romei extrem de lapidar: "In timpul vizitei, noi ne-am aflat in misiune. Cind sintem in misiune ne concentram asupra indeplinirii acesteia. Daca ne lasam prada sentimentelor, are de suferit misiunea. Or, noi sintem militari si nu ne permitem asa ceva".

Generalul a povestit si despre "bunatatea si caldura pe care le-am resimtit linga Sfintul Parinte. Chiar daca sintem militari, avem sentimente. Numai ca ele trebuie reprimate intr-un serviciu militar cu specificul nostru". "Sentimentul pe care l-am trait atunci era ca Sanctitatea Sa putea ierta mai mult decit puteam noi gresi", isi aminteste generalul SPP. Fostul aghiotant al Papei Ioan Paul al II-lea isi justifica, intr-un final, concentrarea asupra acelei misiuni: "Vizita in Romania a fost una cu un grad de amenintare foarte ridicat.

A avut multe iesiri in public si era foarte expus riscurilor de atac terorist. Sa nu uitam ca vizita avea loc la numai citeva saptamini dupa arestarea liderului kurd Abdullah Ogealan". Nici iesirile in public ale Suveranului Pontif nu au fost o chestiune simpla pentru ca, spune generalul SPP, "practic, noi nu ne-am mai confruntat cu un atit de mare aflux de oameni intr-un spatiu cum a fost cel de linga Piata Izvor". Cu mindrie, acesta isi aminteste ca experienta romaneasca a constituit un sprijin acordat apoi de SPP bulgarilor. "La vizita in Sofia a Suveranului Pontif, colegii de acolo ne-au solicitat sprijinul pentru organizarea deplasarii, avind in vedere ca noi fusesem deja prima tara ortodoxa vizitata de Sfintul Parinte."

"Am primit doua binecuvintari"

"Sint un privilegiat al sortii pentru ca am avut onoarea sa-i fiu aghiotant Sfintului Parinte", spune Ionel Tanase, care l-a insotit pe Papa impreuna cu alti patru militari SPP la intoarcerea acestuia la Roma.
A primit atunci doua binecuvintari de la Papa, una la sosirea acestuia la Bucuresti, si a doua pe Aeroportul Ciampino, din Roma. Palmaresul sau si faptul ca vorbeste italiana l-au recomandat ca aghiotant al Papei. Generalul Ionel Tanase are o biografie interesanta: a fost aghiotant al mai tuturor sefilor de state care au vizitat Romania. L-a pazit si pe Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, cind acesta a fost la Bucuresti.

Mariana Nicolesco, soprana Papei

Marea cintareata povesteste despre intilnirile ei cu Sfintul Parinte de la Scala din Milano, Vatican si Bucuresti Soprana Mariana Nicolesco, una dintre marile voci ale lumii, a avut onoarea de a fi desemnata de Teatrul Scala din Milano sa-l intimpine pe Suveranul Pontif in templul artei cintului. A fost invitata de Papa sa cinte in primul Concert de Craciun din Vatican. L-a intilnit din nou pe Papa Ioan Paul al II-lea cu prilejul vizitei Sale la Bucuresti. Mariana Nicolesco povesteste, in exclusivitate pentru cititorii "Evenimentului zilei", intilnirile sale cu Papa Ioan Paul al II-lea.

Oricine a avut prilejul sa-l intilneasca pe Suveranul Pontif pastreaza, cred, ca si mine, in adincul inimii, sentimentul acelei nemarginite bunatati care emana din fiinta lui. Acel sentiment ca Papa ne imbratisa pe fiecare si pe toti. "Papa va iubeste", le spunea el sutelor de mii de tineri care veneau sa-l intimpine si gaseau in invatatura si carisma lui ratiunile superioare ale propriilor existente.
"V-am cautat, si acum ati venit la mine", au fost ultimele lui cuvinte. In preajma Papei Ioan Paul al II-lea nu puteai sa nu resimti acel fior al dragostei universale ce facea sa dispara individualismul de orice fel, facind loc unei fraternitati ce exprima adincul fiintei.

"Nu va fie teama"

Si, in acelasi timp, cine nu simtea ca acest Papa, "venit de departe", cum a spus el insusi la inscaunare, purta in sine suferinta intregii omeniri. Atentatul din Piata San Pietro a fost poate intiia dovada, in vazul a milioane de oameni, a probei la care a fost supus de providenta pentru ca, atingind abisurile durerii, sa o invinga prin forta credintei. Imensa forta de care se temeau cei care au inarmat mina atentatorului pe care Papa, atunci cind a venit timpul, l-a iertat.

Primul Papa la Scala din Milano

La jumatatea anilor ‘80 avea loc la Milano prima vizita dupa 500 de ani a unui Papa in capitala Lombardiei, si, prin urmare, prima vizita la Teatrul Scala. Suprema onoare, am fost desemnata sa-l intimpin pe Suveranul Pontif la intrarea in cel mai celebru teatru de opera al lumii. Papa m-a binecuvintat, am vorbit o clipa despre Romania, m-a strins linga el cu acea caldura care insemna compasiune si speranta si apoi s-a adresat lumii de pe magica scena, martora a atitor momente minunate din istoria culturii.

Pe aceasta scena am cintat pentru prima data "Requiemul Polonez", in trei concerte consecutive, capodopera compatriotului si prietenul sau din Cracovia mult iubita, Krzysztof Penderecki. Triumful acelor concerte a insemnat ceva cu totul deosebit pentru sensibilitatea poloneza, pe care muzica maestrului si, mai ales, partea intitulata "Lacrimosa", inchinata eroilor anticomunisti de la Danzig, i-a unit intr-o forta comuna de nedescris.

Ca urmare a triumfului de la Scala, aveam sa interpretam "Requiemul Polonez" cu acelasi mare succes de nenumarate ori in Europa si in America, la Royal Festival Hall de la Londra, la Carnegie Hall din New York, la Teatrul Regal din Madrid si in Catedrala din Cracovia, de unde plecase cardinalul Karol Wojtyla spre Roma pentru a deveni Papa Ioan Paul al II-lea.

Sus, la Poarta Raiului

In 1993 eram invitata de Papa sa cint la Primul Concert de Craciun in Vatican. Sala Nervi, de 10.000 de locuri, era arhiplina, iar concertul nostru, datorita televiziunilor si radiourilor, era urmarit de peste un miliard de oameni. Acompaniata de Corul si Orchestra Academiei Nationale de Muzica "Santa Cecilia", am cintat atunci minunatele colinde romanesti "Trei Crai de la Rasarit", "O, ce veste minunata" si "Sus, la Poarta Raiului".

A doua zi dimineata eram primita in audienta privata de Sfintul Parinte, cu care am vorbit indelung, stirnind curiozitatea presei, ramasa la mare distanta.
"Ce v-a spus Sfintul Parinte?", ma intrebau jurnalistii. "Mi-a oferit aceste matanii", le-am raspuns diplomatic, pastrind secretul convorbirii mele cu Suveranul Pontif, care-mi oferise intr-adevar un colier de perle albe rezervat in principiu, dupa cite am inteles, reginelor catolice. Il pastrez cu mult drag, ca toate amintirile legate de figura sa atit de calda si de luminoasa, si-mi amintesc cit de mindra eram auzind in Vatican cuvintele "la cantante del Papa, la cantante del Papa", adica, "soprana Papei".

Reintilnire la Bucuresti

S-a produs apoi miracolul vizitei la Bucuresti al Papei, prima sa vizita intr-o tara ortodoxa, cu acea extraordinara revarsare de bucurie si de splendoare.
Am fost prezenta la toate manifestarile, la Palatul Prezidential Cotroceni, ca si la marea sa intrunire, alaturi de clerul nostru, cu bucurestenii si romanii din intreaga tara veniti sa-l salute, cu acele slujbe de neuitat. La Palatul Patriarhal, in prezenta Preafericitului Patriarh Teoctist, Papa a amintit intilnirile noastre anterioare, la Scala si la Vatican.

A vorbit despre colinde, spunind acest cuvint de parca l-ar fi cunoscut dintotdeauna, iar eu am ramas adinc impresionata de energia pe care i-o dadea credinta, cu toata amprenta anilor si a suferintei fizice, pe care le surmonta prin forta spiritului.Sanctitatea Sa era un magnet care atragea spre lumina fortele morale din noi, redimensionind demnitatea fiintei, nobletea umana, puritatea sufletelor. Iata cum se explica impactul lui asupra tinerelor generatii, atit de viu ilustrat in aceste zile de toate televiziunile din lume.

Rugaciuni pentru Papa

CLUJ. Catedrala Greco-Catolica "Schimbarea la fata" a fost ieri arhiplina in timpul proiectarii in direct a funeraliilor Papei Ioan Paul al II-lea. Maratonul de rugaciune de 20 de ore dinaintea ceremoniei a fost depasit numai de pelerinajul la moastele Sfintului Anton de Padova, de anul trecut. "Ne bucuram ca multi clujeni au preferat sa vizioneze inmormintarea in bisercica, pentru ca dovedeste suferinta multora de a nu fi putut merge in cetatea Vaticanului", a declarat purtatorul de cuvint al Eparhiei Unite cu Roma Greco-Catolice de Cluj-Gherla, Mircea Martian. (Madalina Prundea)

BLAJ. Potrivit protopopului Ioan Farcas, manifestarile dedicate zilei inmormintarii Papei Ioan Paul al II-lea au inceput cu oficierea Sfintei Liturghii. La ora 21.00, sutele de credinciosi au pornit in procesiune pe traseul: Catedrala "Sfinta Treime" - Biserica Romano-Catolica - Capela Arhiereilor si inapoi la catedrala.
Procesiunea de la Blaj s-a incheiat abia catre miezul noptii, insa credinciosii nu au plecat spre case, ci au ramas la Catedrala Greco-Catolica "Sfinta Treime" pentru a urmari proiectii legate de viata Sfintului Parinte. Ieri, dupa slujbele matinale, intreaga suflare catolica din judetul Alba a urmarit ceremonia funerara de la Vatican.

ORADEA. Pentru a putea urmari transmisiunea televizata a inmormintarii Papei, preotii Episcopiei Greco-Catolice din Oradea au devansat parastasul Sfintului Parinte de la ora 8.00. O buna parte din credinciosii greco-catolici si romano-catolici oradeni si-au luat ieri liber de la serviciu, iar cei care s-au dus la munca au urmarit totusi transmisiunile radio. La orele prinzului, in numeroase birouri, angajatii, indiferent de confesiune, stateau cu privirile atintite pe televizoare.

BAIA-MARE. In toate bisericile din Maramures, si in cele ortodoxe, si in cele greco-catolice sau romano-catolice, s-au oficiat ieri dimineata slujbe in memoria Suveranului Pontif. Oficialitatile judetului au participat la slujba oficiata la Catedrala Ortodoxa "Sfinta Treime" de catre Episcopul Iustinian.

TIRGU-MURES. "Sint suparata ca nu am reusit sa ajung ieri la Roma ca sa aduc un ultim omagiu Papei Ioan Paul al II-lea. In familia noastra se vorbea des despre Sfintia Sa si pot sa spun, fara sa mint, ca a fost si va ramine un model pentru noi", ne-a declarat ieri Olivia Haiduc, invatatoare din Tirgu-Mures, care a avut ocazia sa fie binecuvintata de Suveranul Pontif la inceputul anilor ‘90. Ieri, impreuna cu familia, a urmarit la televizor funeraliile Suveranului Pontif.

Olivia Haiduc este nepoata a Cardinalului Alexandru Todea, iar in 1991 a participat, la Vatican, la festivitatea ungerii unchiului ei in acest inalt grad bisericesc. "Tin minte ca atunci am dus Papei cadouri, obiecte traditionale romanesti din zona Transilvaniei. Ne-a binecuvintat si ni s-a adresat in romaneste", spune Olivia Haiduc. Ieri, in Tirgu-Mures, nu toate institutiile au respectat reglementarile legate de ziua de doliu national. Pe unele fatade, drapelul national nu fusese coborit in berna.

CRAIOVA. Tiganii din capitala Baniei si-au aminat toate chefurile planificate pentru ziua de ieri, cind ar fi trebuit sa se serbeze Ziua Internationala a Etniei Rrome. Au facut acest lucru pentru ca sarbatoarea lor coincidea cu inmormintarea Suveranului Pontif. Rromii craioveni intentionau sa organizeze ieri concursul "Miss Piranda".

---

Despre autor: