Popa, doctorul si invatatorul raman pilonii de baza ai satului romanesc pentru care integrarea europeana nu reprezinta deocamdata mare lucru. Conditiile sociale de la tara lasa in continuare de dorit, numai un sfert dintre locuitorii satelor beneficiind de canalizare si putin peste jumatate (55,8%) de retea de apa potabila, informeaza Ziua.
Doar 24% dintre tarani au toaleta in interiorul casei, insa mult mai multi (47%) detin telefon mobil. Datele sunt desprinse din Barometrul rural, realizat, in perioada noiembrie-decembrie 2007, de Agentia de Strategii Guvernamentale (ASG). Sondajul (integral pe www.ziua.ro) a fost realizat pe un esantion de 1511 persoane din mediul rural, marja de eroare pentru rezultatele obtinute fiind de plus/minus 2,52%.

Sondajul releva ca preocuparile principale ale romanilor de la sat ca urmare a integrarii in UE sunt conditiile de cultivare a terenurilor agricole (23,5%), conditiile de crestere a animalelor (11,9%) si cele de producere si comercializare a produselor animale (10,3%). Totusi, cei mai multi intervievati (35,7%) au declarat ca nu ii preocupa nimic (fig.1). Beneficiarii fondurilor europene pot fi numarati pe degete. Numai 0,5% dintre subiecti spun ca au obtinut finantare de la Uniune inainte de 1 ianuarie 2007, in timp ce 96,5% nu au luat nici un banut sau nu raspund la intrebare (3%). Peste trei sferturi dintre repondenti (78,1%) nu se declara interesati de accesarea fondurilor europene in acest moment sau in urmatorul an.
Starea drumurilor reprezinta principala sursa de nemultumire pentru aproape jumatate dintre subiecti (45,8%), colectarea gunoiului menajer si curatenia din sat reprezentand si ele motive de insatisfactie (fig.2). Pe de alta parte, intrebati daca in ultimul an au lucrat, impreuna cu alti oameni din sat, pentru a face ceva in serviciul comunitatii, cum ar fi curatarea santurilor, numai 18% au raspuns afirmativ.

Romania are procentul cel mai mare de populatie din Europa angrenat in agricultura: 35 la suta, ceea ce, potrivit lui Valeriu Steriu, "este un semn al subdezvoltarii acestei ramuri, dar si al absentei unei strategii nationale unitare". Pe de alta parte, Alfred Bulai, seful Agentiei de Strategii Guvernamentale, care a comandat "Barometrul Rural", spune ca nu e treaba institutiei pe care o conduce sa faca proiecte de comunicare sau strategii care sa imbunatateasca lucrurile: "Incercam doar sa transmitem informatii celor care administreaza problematica rurala". Alfred Bulai stie ca "fondurile structurale nu sunt populare", recunoaste ca "informarea este deficitara" si crede ca "cel mai bine ar prinde difuzarea povestilor de succes".

Citeste si:

Potrivit "Barometrului rural", doar 50 la suta din locuitorii satelor au aflat despre existenta fondurilor comunitare, dar nici ei nu sunt interesati de ele. Marea majoritate a agricultorilor se multumesc cu subventiile de stat si nu au nici un fel de proiecte de viitor, desi veniturile pe care le obtin din cresterea animalelor si cultivarea terenurilor sunt foarte mici. Astfel, Romania Libera precizeaza ca in medie fiecare agricultor a investit anul trecut 2.000 lei si a castigat 2.400 lei, adica 33 de lei pe luna sau un leu pe zi. Valeriu Steriu crede insa ca lucrurile nu pot fi reglate in conditiile in care in Romania agricultura se face pe 40 de milioane de parcele, fiecare dintre ele avand mai putin de doua ha.

81 la suta din locuitorii satelor au propria casa, iar 16 locuiesc la parinti. 15 la suta din gospodarii au computer, 24 au toaleta in interior. In doar 55 la suta din localitatile rurale exista retea de apa potabila, dar in peste 90 la suta exista cel putin o biserica si un birt. 75 la suta din agricultori au pasari, 54 la suta - porci, 25 la suta - vaci si aproape 2 la suta albine. In medie s-au constatat 16 pasari in fiecare gospodarie si doua vaci in fiecare curte. 35 la suta din oamenii satelor au mers ultima data la un control medical acum cinci ani si aproape 40 la suta spun ca starea sanatatii lor este proasta sau foarte proasta. Circa 80 la suta si-ar sfatui copiii sa-si continue studiile dupa cele zece clase obligatorii, in vreme ce 84 la suta din cei cu studii superioare le-ar recomanda tinerilor munca in strainatate.
80 la suta din terenuri sunt lucrate, dar 80 la suta din agricultori spun ca nu au vandut nimic anul trecut. Jumatate dintre oamenii care stau la sat nu cred ca ar putea obtine mai mult profit din agricultura, iar 20 la suta nu se ocupa deloc de aceasta activitate.