"Puterea supermarketurilor este pur si simplu de neacceptat si transforma viitorul agriculturii intr-unul sumbru", sustine Caroline Lucas, unul dintre europarlamentarii care au cerut Comisiei Europene sa declanseze o ancheta asupra marilor lanturi de retail. Inca din 2005, reprezentantii Comitetului European Economic si Social avertizau ca "exista posibilitatea ca pe viitor retailul alimentar sa fie in mainile unui numar mai mic de jucatori, ceea ce ar putea duce la reducerea optiunilor clientilor, dar si la cresterea preturilor".

Taxele de raft si discounturile scumpesc produsele

"Supermarketurile nu ieftinesc produsele, ci le scumpesc. Supermarketurile au puterea de a stabili un pret in piata", declara recent Sorin Minea, presedintele Asociatiei Romane a Carnii, citat de ziaristul George Serban, de la publicatia electronica www.prezentonline.ro, care a si initiat o Petitie prin care se cere Consiliului Concurentei investigarea imediata a practicilor comerciale ale marilor retaileri. Potrivit initiatorilor Petitiei, orice furnizor de produse care doreste sa intre in relatii comerciale cu retelele comerciale mari este nevoit sa accepte sa plateasca mai multe tipuri de taxe si bonusuri, in afara de discounturile obisnuite in relatia furnizor - revanzator: pentru listarea fiecarui produs, pentru promotii, pentru deschiderea de noi magazine, pentru merchandising, pentru bugetul de marketing al lantului comercial, pentru cataloagele publicate de acesta, pentru protectia pietei etc. Sunt doar cateva dintre taxele impuse furnizorilor si care se pot ridica pana la 50% din pretul propus initial de catre furnizor. Fara plata acestor "obligatii", furnizorul nu-si poate comercializa produsul pe rafturile respectivelor magazine.
O prima consecinta este cresterea preturilor la furnizori, care trebuie sa acopere de undeva taxele impuse. Fata de aceste preturi - numite "preturi de lista" - marii retaileri primesc discounturi, astfel incat pot practica adaosurile cele mai mici de pe piata (avand reduceri fata de preturile de lista, dar si celelalte taxe si bonusuri procentuale au oricum marja de profit asigurata)

Consumatorul plateste

Pe de alta parte, cum furnizorii sunt obligati prin contractele incheiate cu lanturile comerciale sa practice o singura lista de preturi (sub pedeapsa excluderii de la raft), produsele acestora devin mai scumpe pentru ceilalti retaileri - micile magazine de cartier etc. Neavand forta de a negocia discounturi substantiale, de tipul supermarketurilor, micii retaileri sunt nevoiti sa practice adaosuri comerciale mai mari, peste preturile de lista. Cum la nivelul Uniunii Europene marii retaileri acopera piata in proportie de 70-80% (in Romania procentul este deocamdata mai scazut, de aproximativ 40%), acei producatori care nu accepta discounturile, taxele si bonusurile cerute se vad in situatia de a nu mai avea prin ce mijloace sa-si vanda marfurile.Se produce astfel o distorsionare a pietei - ba chiar, cum vom vedea in continuare, o distorsionare a insusi intelesului conceptului de piata libera. Ale caror costuri le plateste in primul rand consumatorul, dar in ultima instanta societatea, in ansamblul ei.

Citeste si:

100 de supermarketuri deschise in Romania in 2007

In Romania, numai anul trecut, numarul de magazine nou deschise - apartinand jucatorilor importanti de pe piata de retail - a fost de aproape 100. Printre cele mai ample campanii de deschidere, comparativ cu anul 2006, le-au avut Real (de la 6 la 15 magazine), Kaufland (de la 20 la 31 de unitati), Plus Discount (de la 30 la 50), precum si Auchan (de la 1 la 6 magazine).
"Am sa va dau ca exemplu ce se intampla cu pretul laptelui", afirma recent presedintele Agrostar, Stefan Nicolae (foto), care a condus o serie de discutii cu Ministerul Agriculturii pe aceasta tema. "Producatorii vand laptele catre procesatori, in medie (spun medie, pentru ca pretul oscileaza intre 0,5 RON si 1,1 RON/litru), cu 0,8 RON lei/litrul. Pretul este unul mic, comparativ cu restul Europei. De pe poarta procesatorului, litrul de lapte nu pleaca cu mai mult de 1,5 RON/litru, iar noi il gasim in galantarele supermarketurilor si la preturi de 4 RON/litru. Noi, consumatorii, trebuie sa platim, pentru ca acum nu avem de ales", afirma el. Stefan Nicolae a mai anuntat ca "fermierii din Romania sunt pregatiti sa declanseze in curand proteste, daca situatia in care se afla acum nu se schimba", pichetand principalele supermarketuri din Romania sau mergand chiar pana la Bruxelles, daca in tara nu sunt ascultati. "Am ajuns sa importam pana si patrunjel sau marar. Gasim in supermarketuri astfel de produse importante. Deja am pierdut controlul. Mancam din import, in conditiile in care circa 80% dintre produsele alimentare sunt importate", sustine presedintele Agrostar.
Sorin Minea, presedintele Asociatiei Romane a Carnii, arata, la randul sau, ca pe langa pretul de vanzare, prin taxele aplicate furnizorilor, supermarketurile pot ajunge, in realitate, la adaosuri comerciale de pana la 500%. "Concret, supermarketurile scumpesc produsele, nu le ieftinesc, chiar daca vedem ca se ofera super-promotii", sustine Minea.

Viitor sumbru al agriculturii

"Puterea supermarketurilor este pur si simplu de neacceptat si transforma viitorul agriculturii intr-unul sumbru", a declarat recent Caroline Lucas, unul dintre cei cinci europarlamentari care au cerut declansarea unei anchete la nivel european asupra lanturilor de retail.
Ea a explicat ca exista din ce in ce mai multe semnale ca acesti comercianti se folosesc de pozitia lor dominanta in piata pentru a scadea preturile platite fermierilor. "In prezent", a mai declarat Lucas, "patru dintre cele mai mari supermarketuri din Marea Britanie - Asda, Morrisons, Sainsbury's si Tesco - isi impart trei sferturi din piata vanzarilor de produse alimentare. De asemenea, trei supermarketuri controleaza aproape un sfert din piata de haine din Marea Britanie, iar aceasta proportie este in crestere. Acest fapt a fortat micii comercianti sa-si inchida afacerile". In initiativa europarlamentarilor se arata ca multe dintre supermarketurile de top din Europa Centrala si de Est sunt aceleasi care domina UE 15. Astfel, este nevoie de un regulament armonizat care sa acopere toata Piata Interna a Uniunii. Mai mult decat atat, cresterea grupurilor europene cumparatoare, in care supermarketurile individuale din diferite tari isi unesc fortele pentru a cumpara marfuri, a marit si mai mult puterea de cumparare a retailerilor si potentialul de intelegeri, prin schimburi de informatii dincolo de granitele statelor membre ale UE.