Luarea de mita de catre politisti si alti functionari publici reprezinta o problema majora in lumea in curs dezvoltare insa foarte putin sunt cei care recunosc. Doar 2,5% dintre romani au declarat ca li s-a cerut sa dea spaga, majoritatea negand acest fenomen
Potrivit unui studiu al
Agentiei pentru Strategii Guvernamentale (ASG), dat publicitatii vineri, numai 2,5% din respondenti au declarat ca le-au fost solicitate sume de bani - in afara taxelor oficiale - pentru rezolvarea unor solicitari sau pentru a grabi rezolvarea acestora, in timp ce 66,2% spun ca functionarii publici nu le-au cerut
spaga .
Peste 20% din respondenti considera ca serviciile oferite populatiei de institutiile publice s-au imbunatatit in 2007, peste 33% considera ca acestea au ramas la fel ca in anii anteriori si doar 4,7% spun ca serviciile publice au functionat mai rau decat in anii trecuti, potrivit
Wall-Street.
Romanii sint campioni la dat mita si considera coruptia ca parte din viata lor, releva un studiu realizat pe baza unor sondaje de opinie din 21 de tari. Studiul GfK Praga se bazeaza pe 22.000 de interviuri facute cu tineri avind virste cuprinse intre 15 si 21 de ani, din Austria, Bosnia si Hertegovina, Bulgaria, Republica Ceha, Croatia, Estonia, Grecia, Italia, Letonia, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, Romania, Rusia, Slovacia, Slovenia, Serbia si Muntenegru, Suedia, Ucraina si Ungaria.Potrivit GfK, in zona cercetata coruptia are un indice foarte mare, de 2,43, pe o scala de la 1 la 4. O coruptie mai redusa este intilnita in tarile Europei de Vest, in timp ce coruptia cea mai puternica corespunde regiunii Europei Centrale si de Est, potrivit NewsCafe. Aproximativ 6 din 10 respondenti (59%) considera ca mita nu este necesara si ca te poti descurca si fara ea. Mai ales in Suedia, Marea Britanie si in Grecia, majoritatea oamenilor nu considera coruptia nici normala, nici uzuala. In schimb, peste jumatate dintre cei chestionati din Romania, Bosnia si Hertegovina si din Republica Ceha considera coruptia atit de uzuala, incit o percep ca pe o componenta permanenta a vietii lor. La acest capitol, Romania se situeaza pe primul loc, 61% dintre romani considerind mita absolut fireasca. Vecinii nostri ne impartasesc parerea in mare parte: Ungaria (51%), Serbia si Muntenegru (49%), Bulgaria (36%). La polul opus se afla Suedia, unde pentru doar 8% dintre respondenti e natural sa dai mita. Se poate si fara mita, dar... Peste doua treimi dintre europeni (68%) refuza categoric un comportament corupt, raspunzind ca nu au dat niciodata mita. Aproximativ o patrime din populatia care traieste in intreaga regiune (24%) recunoaste ca a dat spaga la un moment dat si numai sub o zecime declara ca dau mita des sau foarte des. Intrebati daca au dat vreodata mita, 59% dintre romani au raspuns ca da, plasindu-se din nou pe primul loc. Au recunoscut ca au dat mita si 46% dintre unguri, 22% dintre sirbi si 16% dintre bulgari. Portugalia este tara in care se da cea mai putina spaga. 94% dintre portughezi sustin ca nu au dat mita niciodata. Studiul arata ca, potrivit intervievatilor, cele mai corupte sectoare sint cel guvernamental si cel al sanatatii. Pentru romani coruptia este prezenta mai ales in Justitie (22%), Sanatate (20%) si Guvern (13%). Tot in aceste domenii au identificat cea mai mare coruptie si bulgarii, si sirbii. Maghiarii cred ca Sanatatea este cea mai corupta (44%), urmata de Guvern (8%), Justitia fiind cea mai curata (1%). In tarile supuse cercetarii, doar 1% dintre cei intrebati au asociat coruptia cu Armata ori cu sectorul bancar sau cel non-profit. Intre timp, reglementarea „atentiei“ la doctor nu va fi supusa dezbaterii publice pina in luna iunie. Nicolaescu vrea un act normativ care sa spuna daca „trecem pe legalizarea totala, legalizarea partiala sau pe alte variante“. Potrivit Cotidianulwww.cotidianul.ro/index.php , Ministerul Sanatatii Publice (MSP) isi propune sa efectueze un studiu referitor la atentiile date de catre pacienti medicilor, care va fi supus dezbaterii publice in luna iunie. „Noi ne-am propus sa culegem propuneri si variante, pina in luna iunie, si, sub o forma centralizata, sa le facem un document care sa fie supus dezbaterii publice. Ce va iesi din dezbaterea publica va trebui sa fie un act normativ care sa ne spuna daca trecem pe legalizarea totala, legalizarea partiala sau pe alte variante de lucru. In acest moment nu cred ca ar trebui sa vorbim daca agream sau nu spaga“, a declarat Eugen Nicolaescu, ministrul Sanatatii. Nicolaescu a adaugat ca exista mai multe studii pe care MSP le face, printre care unul cu Banca Mondiala. „Acum ne fac o propunere de plan de actiune pentru reducerea platii informale. Noi asa ii spunem. De asemenea, vom finaliza in iunie si un studiu pe care il avem cu guvernul Marii Britanii, tot pe reducerea platilor informale. Mai exista o pozitie foarte transanta si foarte dura a unei ONG, care respinge cu toata hotarirea legalizarea spagii si a mitei“, a afirmat ministrul. El este de parere ca problema spagii tine de mentalitate si ca „acolo trebuie sa lucram, dar asta nu se intimpla intr-un an, ci in mai multi“. Presedintele Colegiului Medicilor, Vasile Astarastoae, a cerut Ministerului Sanatatii, saptamina trecuta, sa reglementeze problema cadourilor oferite de pacienti medicilor. Legea drepturilor pacientului nu interzice acest lucru, dar nu include norme care sa reglementeze oferirea acestor atentii. „A-i multumi medicului dupa terminarea actului medical este o recompensa. Nu e vorba de o taxa medicala, ci de a lasa libertate in relatia medic-pacient, dupa terminarea actului medical“, spune Astarastoae.
Despre autor:
