Cercetatorii americani au sintetizat in premiera intregul cod genetic al unei bacterii, cu ajutorul a patru substante chimice. Potrivit Cotidianul, echipa de 17 oameni de stiinta de la Institutul “J. Craig Venter” din Rockville, Maryland, este astfel la un pas de a da viata primului organism creat de om. Studiul a aparut joi in varianta online a publicatiei “Science”, informeaza “The New York Times”.

Scopul studiului, la care a participat si Craig Venter, fondatorul institutului care ii poarta numele si cel care a decodat genomul uman, este de a crea in final noi tipuri de bacterii care sa genereze combustibili ecologici. Ele vor inlocui petrolul si carbunii, vor dezintegra deseurile toxice si vor absorbi dioxidul carbon si alte gaze de sera din atmosfera. Pentru asta, oamenii de stiinta trebuie sa descopere numarul minim de gene care pot alcatui un organism. Bacteria Mycoplasma genitalium are 485 de gene, dintre care 100 sint neesentiale, asa cum s-a demonstrat deja. Biologii vor sa foloseasca aceasta informatie pentru a crea cea mai eficienta forma de viata cu putinta, cu un numar minim de gene care sa-i permita sa se dezvolte si sa se reproduca. “Daca reusim asta vom intra intr-o noua etapa a biologiei, in care vom construi diferite tipuri de cromozomi in functie de scopurile pe care le vom avea”, a declarat Venter, care a fost implicat in cursa pentru decodarea genomul uman.

El vrea sa obtina viata sintetica prin transplantarea ADN-ului obtinut intr-o celula bacteriala. Va fi creata astfel o forma de viata cu instructiuni biologice reglementate in intregime de oameni. “Avem intregul genom asamblat intr-o eprubeta, iar pasul urmator este sa-l introducem intr-o celula apartinind altei specii, pentru a vedea daca o putem reprograma”, a declarat pentru “Technology Review” laureatul Nobel Hamilton Smith, care a coordonat proiectul. Eforturi in acest sens au fost deja facute, iar rezultatele sint asteptate sa apara in citeva saptamini. Echipa a demonstrat in 2007 ca transplantarea unui genom al unui tip de bacterie intr-o celula a altui tip duce la schimbarea speciei din care celula face parte, asa ca sint sanse mari ca experimentul sa reuseasca.

Deoarece presa din intreaga lume s-a grabit sa jongleze cu termenul “artificial”, dr. Hamilton Smith, membru al echipei, a tinut sa precizeze, citat de BBC News, ca replica obtinuta in laborator a genomului bacteriei reprezinta o inovatie in domeniul vietii sintetice si nu celei artificiale. “Noi facem o distinctie intre viata sintetica si cea artificiala. In cazul primei, reordonam cromozomii celulelor si astfel nu putem vorbi de crearea unui nou organism artificial”, a subliniat el diferenta dintre cei doi termeni.

Potrivit Gandul, echipa lui Venter a demonstrat deja că transplantarea genomului unui anumit tip de bacterie in celulele unei alte specii creează o nouă specie, așa că inserarea de material artificial poate avea rezultate și mai spectaculoase.

Oamenii de știință au incercat să afle și care este cel mai mic număr de gene necesarpentru crearea de viață artificială. In cazul bacteriei pomenite, există 485 de gene, dar 100 dintre ele nu sunt esențiale.

Informațiile le vor folosi biologilor pentru a depista care este cea mai eficientă formă de viață posibilă - care, cu cel mai mic număr de gene, să poată să crească și să se inmulțească. Ea poate oferi răspuns la chestiuni grave precum sursele de energie ori poluarea - un astfel de organism poate fi creat, de pildă, pentru a absorbi dioxidul de carbon din atmosferă sau...pentru a produce carburanți