Desertul din Baragan

Exploatarea iresponsabila a padurilor, care a dus la defrisarea a sute de mii de hectare, are consecinte catastrofale asupra mediului inconjurator. Printre urmarile dezastruoase ale despaduririlor se afla modificarile de clima, alunecarile de teren si, din nenorocire, desertificarea terenurilor agricole.

Cu doar 20.652 hectare de paduri, la o suprafata arabila de 395.870 hectare, procentul de impadurire al judetului Braila este mai mic de 4%, ceea ce este extrem de putin. Practic, din acest punct de vedere, Braila se afla pe ultimul loc din tara. La nivel national, acest procent este de 28%, iar in Europa ajunge pina la 35%.

Pamintul si-a pierdut fertilitatea

Marele pericol este ca, in lipsa protectiei oferite de paduri, terenurile agricole din zona au inceput sa se degradeze. Fenomenul denumit de specialisti "desertificare" trebuie sa ne dea da fiori. Daca autoritatile nu se implica, intr-un viitor nu foarte indepartat, cimpiile brailene, altadata atit de manoase, se vor transforma intr-un tinut arid. "Desertificarea este un fenomen in continua extindere, pentru a carui stopare e nevoie de masuri urgente", a declarat Gheorghe Voicu, directorul Directiei Generale pentru Agricultura si Industrie Alimentara Braila.

DGAIA a identificat, in ultimii ani, mii de hectare pe care nu se mai poate face agricultura; solurile respective sint catalogate cu gradele IV sau V, adica fertilitatea lor este aproape zero sau chiar zero. Din suprafetele fostelor IAS-uri, portiuni care se pot numi desertice se gasesc in Insula Mare a Brailei - 500 ha, la Dudesti - 200 ha, Faurei - 600 ha, Insuratei - 200 ha, Stincuta - 300 ha, Tichilesti - 400 ha, Vadeni - 57 ha si Gropeni - 100 ha. Pe paminturile aflate in posesia taranilor sau a Consiliilor Locale, la nivelul fiecarei comune exista intre 5 si 30 ha cu soluri degradate.

Greseli enorme

Specialistii considera ca s-a ajuns aici din cauza distrugerii perdelelor de protectie, care se opuneau vinturilor uscate de vara si crivatului, nu lasau zapada sa se aseze compact si pastrau umezeala din atmosfera. Braila a avut multe astfel de zone verzi care au fost distruse de regimul comunist pentru a mari suprafetele arabile.

Aceleasi considerente au fost la baza asanarii vechii Balti a Brailei, prin indiguirea care a dus la formarea actualei Insule Mari; acest fapt a avut un impact dezastruos asupra ecosistemului local. Referindu-se la solutiile de urgenta, directorul Voicu vine cu o propunere simpla: "Macar daca s-ar planta copaci de-a lungul canalelor de irigatii, am face un pas important impotriva desertificarii".

Fermierii sint disperati

Consiliul Director al Asociatiei Producatorilor Agricoli (APA) Braila s-a intilnit zilele trecute cu deputatul PNL Gabriel Sandu pentru a discuta problemele cu care se confrunta agricultorii. Deputatul a promis ca ii va informa pe ministrul agriculturii, Gheorghe Flutur, si pe cel al finantelor, Ionut Popescu.

Fermierii sint ingroziti de prognozele conform carora, la inceputul lunii mai, temperaturile vor creste pina la 30 grade C, iar la Braila nu au fost demarate in nici o zona lucrarile de repunere in functiune a sistemului de irigatii. "Vechea putere a negociat si adoptat Legea nr. 138/2004, care aduce mari deservicii activitatii de irigatii din Romania. Pentru un credit de 80 milioane de dolari, care va fi folosit pentru modernizarea a doar doua sisteme de irigatii, Sadova-Corabia si Nicoresti-Tecuci, se vor distruge, din lipsa de alte fonduri si pentru ca se percep sume aberante, toate amenajarile actuale din Romania. Va rugam sa faceti ceva, va rugam sa salvati agricultura din tot Baraganul, o adevarata Sahara a Romaniei", au cerut reprezentantii APA. Ei spera ca parlamentarii braileni se vor tine de cuvint si vor cere masuri urgente pentru inceperea impaduririlor. Avertismentul lor este extrem de serios si este obligatoriu ca autoritatile sa-l ia in serios.

Insula Mare a Brailei, sub amenintarea apelor

Debitul Dunarii a crescut constant, astfel nivelul fluviului a atins in unele zone cota de alerta. Unul dintre obiectivele cele mai expuse este Insula Mare a Brailei. In incinta Insulei si-au facut deja aparitia infiltratiile. Mai exact, apa s-a infiltrat in partea dinspre Bratul Macin, in sectoarele Filipoiu, Gemenele si Maicanu, iar pe partea dinspre Bratul Vilciu, in sectorul Lunguletu.

De asemenea au fost semnalate infiltratii si pe drumul de la bac spre interiorul Insulei Mari a Brailei. Aici apa a acoperit soseaua.

"In scopul prevenirii unor evenimente nedorite, se urmareste zilnic evolutia debitelor si nivelurilor pe Dunare, se asigura paza si supravegherea digurilor, dar si functionarea statiilor de desecare dupa necesitati.

Se efectueaza, de asemenea, o serie de lucrari cum ar fi: completari de terasamente, nivelari de dig sau consolidari cu fascine", ne-a spus Marin Frone, directorul Apelor Romane, Sectia Braila.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe