Guvernul Romaniei a organizat in luna martie 2002 recensamantul populatiei si locuintelor. Un proiect care a costat autoritatile statului peste 850 de miliarde de lei vechi. Pentru realizarea recensamantului au contribuit la "pusculita" Institutul National de Statistica cu 156,5 miliarde de lei, Ministerul Administratiei Publice cu 5,4 miliarde de lei, iar restul banilor a venit de la autoritatile locale. In urma recensamantului s-a stabilit ca Romania mai are doar 21.698.181 de cetateni. De asemenea, s-a mai stabilit numarul de gospodarii si locuinte, dar si clasificarea persoanelor dupa etnie, sex , limba materna si religie. Dar sa vedem la ce sunt necesare aceste date statistice. Conform Institutului National de Statistica, "recensamantul este unicul mod de a avea imaginea clara a societatii in care traim. Trebuie sa stim cati suntem, in ce conditii traim si care ne sunt necesitatile. Pentru a sti cum vom construi si ce vom construi este nevoie de informatii reale despre numarul oamenilor pentru care se fac aceste planuri". Si, cum nimeni nu stie cu exactitate numarul real al cetatenilor romani de etnie roma, rezulta ca o parte din statisticile realizate in urma recensamantului contine informatii eronate. O alta cauza este lipsa documentelor de identitate. Jurnalul National a initiat campania "Romanii care nu exista", in urma careia jurnalistii au descoperit mai multi cetateni romani care nu au avut vreodata un document care sa ateste existenta lor. Se intampla in Romania, stat membru al Uniunii Europene.

CONTRADICTORIU. Oficial, in Romania traiesc 535.250 de cetateni romani de etnie roma, conform recensamantului realizat in anul 2002. In Romania nu se poate vorbi despre un numar exact al persoanelor de etnie roma, dar se estimeaza ca numarul romilor ajunge chiar pana la 2,5 milioane de cetateni. "In localitatea Sacele, din judetul Brasov, sunt declarati oficial 300 de romi, iar neoficial sunt aproape 10.000. La intrebarea mea "de ce nu se declara romi", au spus ca "nu ne declaram romi sau tigani, pentru ca nu stim limba". Nu pentru ca nu sunt romi, ci pentru ca ei considera ca limba este elementul care determina apartenenta la etnia romilor, nu originea lor etnica, i-a determinat sa spuna ca ei sunt romani. In schimb, putem sa vorbim de 1,5-1,8 milioane de romi in Romania. Acestea sunt cifrele acceptate de institutiile europene", ne-a declarat Gruia Bumbu, presedintele Agentiei Nationale pentru Romi.

ASIMILARE. Cauzele care au generat nedeclararea etniei tin de specificul fiecarei comunitati in parte, dar si de istoria romilor. O alta cauza o reprezinta procesul de asimilare fortata din timpul regimului condus de Nicolae Ceausescu. "Pe vremea lui Ceausescu se vorbea de romani, maghiari, germani si alte nationalitati. Romii erau vazuti ca si partea integranta a ceea ce inseamna romanesc. Procesul nu este prezent pentru prima data pe teritoriul Romaniei. Deoarece, pe vremea Mariei Tereza, copiii romi erau luati si dati familiilor de maghiari. Asta insemna pierderea limbii si a identitatii. Era un fel de asimilare fortata, prin crearea unei noi vieti", sustine Gruia Bumbu.

Citeste si:

In cazul altor grupuri etnice, cu puternice fundamente culturale, procesul de asimilare a avut efecte negative. Dar in cazul romilor a adus si beneficii majore, prin sedentarizare, prin impunerea scolarizarii obligatorii si calificarea in diverse meserii. Din aceasta perspectiva, romii trebuiau romanizati, in conditiile in care identitatea acestora era asimilata unei culturi a saraciei si a subdezvoltarii. "Nedeclararea etniei tine de istoria romilor si asocierea lor negativa. Pe de alta parte, tine de specificul comunitatii in care traiesc. De exemplu, in Ardeal, daca romii traiesc in comunitati de maghiari se declara la randul lor ca fiind de etnie maghiara. La fel se intampla si in Dobrogea, unde se declara turci, pentru ca traiesc in comunitati turcesti", ne-a declarat sociologul Sorin Cace.

MANIPULARE. Guvernul de la Bucuresti anunta in anul 1980 ca in Romania traiesc oficial 260.000 de romi de nationalitate romana, desi la recensamantul din anul 1977 existau oficial 227.000 de romi. Chiar si atunci se estima ca numarul romilor atingea un milion de suflete. In cadrul unui Congres Mondial al Romilor, desfasurat la inceputul anilor 1970, reprezentantii Guvernului sustineau ca in Romania nu exista romi. Decretul "tovarasului" Nicolae Ceausescu, prin care se interzicea avortul, a avut efect asupra comunitatilor de romi. In perioada 1967-1972 in Romania s-au nascut aproximativ doua milioane de copii. Familiile de romi au respectat cu strictete decretul, chiar si dupa caderea regimului comunist. Rezultatul din '77 este o dovada ca la recensamantul din anul 1966 numarul romilor a fost estimat gresit. Atunci a reiesit ca in Romania traiesc aproximativ 65.000 de romi. Scaderea numarului romilor de nationalitate romana nu are nici o explicatie in afara manipularilor efectuate in statistici.

EFECTUL DEPORTARII. La recensamantul din anul 1956, datele oficiale indicau o reducere a numarului cetatenilor de etnie roma la jumatate fata de anul 1930. Romii reprezentau 0,6% din populatia Romaniei, mai exact 104.216 persoane. De teama fata de autoritati, cetatenii de etnie roma nu si-au mai recunoscut sau declarat etnia din care faceau parte. In anul 1942, aproximativ 30.000 de romi au fost deportati in Transnistria, din acestia jumatate fiind copii. Atunci, in timpul regimului Antonescu au murit 19.000 de oameni din cauza foamei, frigului si bolilor, iar supravietuitorii s-au intors in tara abia in primavara anului 1944. Gruia Bumbu ne-a declarat ca "singura lor problema, pe care o scoteau in evidenta, a fost ca autoritatile au stiut ca sunt romi si au stiut de unde sa ii ia. In sensul ca, avand o adresa, avand un act de identitate si stiind ca sunt tigani, a fost foarte usor sa ii ia si sa ii incarce in trenuri in perioada 1942-1944. Toata frica asta referitoare la a fi tigan a putut sa genereze atitudinea romilor de a nu se declara".